Președintele Nicolae Timofti va relua astăzi consultările cu fracțiunile parlamentare, în vederea desemnării candidaturii pentru funcția de premier. În după amiaza zilei, şeful statului va discuta cu liberal-democraţii, după care se va întâlni cu membrii fracţiunii Partidului Democrat.

Nicolae Timofti urmează să aibă consultări şi cu fracțiunea parlamentară a PCRM şi cu liberalii. Şeful statului a început consultările cu fracțiunile parlamentare acum două săptămâni. Primii invitaţi la discuţii au fost socialiştii care au refuzat să propună candidaţi pentru funcţia de premier.

Conform legislaţiei, după desemnare, candidatul pentru funcţia de premier va prezenta în cel mult 15 zile, componenţa Cabinetului de miniştri şi va solicita deputaţilor votul de încredere.

Potrivit acordului de constituire a Alianţei pentru Moldova Europeană, funcţia de premier revine liberal-democraţilor.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat anterior că-l va propune pentru această funcţie pe Iurie Leancă.

Publika.md aminteşte că în cei 24 de ani de independenţă, Republica Moldova a avut nouă prim-miniştri. În această perioadă, în fruntea Executivului s-au perindat reprezentanţi ai mai multor partide, iar cel mai longeviv premier a fost Vasile Tarlev, care a deţinut această funcţie aproape şapte ani.

Prim-ministrul Valeriu Muravschi a deţinut această funcţie în perioada 1991-1992. Mandatul său a fost marcat de edificarea instituţiilor statului, după proclamarea independenţei faţă de URSS, dar şi de conflictul armat de la Nistru. Valeriu Muravschi a fost succedat de către Andrei Sangheli. Pe durata mandatului său, a fost dat startul privatizării proprietăţii de stat.  

În 1997, cârma Guvernului a fost preluată de economistul Ion Ciubuc. El a continuat politica predecesorului său. În 19 februarie 1999, în fruntea Executivului este desemnat omul de afaceri Ion Sturza. În timpul guvernării lui Sturza, ţara a suportat consecinţele crizei economice din Rusia.  

În decembrie 1999, prim-ministru a fost numit Dumitru Braghiş. Politicile de guvernare ale sale au fost aspru criticate de opoziţie.  În 2001, odată cu venirea comuniştilor la putere, în fruntea Guvernului a fost numit Vasile Tarlev. Deşi s-a axat în special pe soluţionarea conflictului transnistrean, reducerea sărăciei şi combaterea corupţiei, rezultatele au întârziat să apară. După aproape şapte ani de guvernare, Tarlev îi cedează locul Zinaidei Greceanîi. Mandatul acesteia a fost marcată de evenimentele din aprilie 2009.  

După ce la guvernare a ajuns Alianţa pentru Integrare Europeană, la cârma guvernului a fost numit liberal-democratul Vlad Filat, care a deţinut funcţia din septembrie 2009, până în martie 2013. Acesta a optat pentru implementarea reformelor şi integrarea europeană a ţării.  

Din 2013 până în prezent funcţia de premier a fost ocupată de Iurie Leancă. El a continuat reformele începute de către predecesorul său. În perioada mandatului, a fost liberalizat regimul de vize cu UE. De asemenea a fost semnat și ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.