Cu 50.000 de ani în urmă, relaţia dintre doi hominizi diferiţi, un neadertalian şi un denisovan, a dus la naşterea unui copil. Un fragment minuscul de os prezintă astăzi dovada unei acuplări între aceste două specii care au marcat evoluţia umană, scrie Agerpres, potrivit Digi24.ro.

"Aceasta este prima dată când am descoperit un descendent direct al acestor două grupuri'', a declarat pentru AFP Viviane Slon de la Institutul de Antropologie Evoluţionistă Max Planck din Leipzig, Germania, coautoare a studiului publicat miercuri în jurnalul ştiinţific Nature.

Omul de Denisova şi omul de Neandertal s-au separat în urmă cu 400.000 / 500.000 de ani devenind două specii distincte ale genului Homo (Homo sapiens reprezentând o altă specie a acestui gen).

Omul Neandertal a dispărut de pe suprafaţa Pământului cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, din motive încă necunoscute. Denisovienii au dispărut la rândul lor, însă nu se ştie exact când.

Analizele ADN au demonstrat că omul de Denisova a lăsat în urmă o parte din genomul său unor Homo sapiens: mai puţin de 1% din populaţiile asiatice şi amerindiene şi până la 5% pentru în cazul aborigenilor din Australia şi Papua Noua Guinee.

În mod similar, toţi oamenii moderni cu excepţia africanilor au în genomul lor aproximativ 2% din ADN-ul moştenit de la neandertalieni, dovada încrucişării dintre aceste specii în trecutul îndepărtat.

Această poveste de familie este dezvăluită de un os de 1,5 cm, atât de mic încât cercetătorii nu au putut spune, la prima vedere, dacă a aparţinut unui hominid sau unui animal.

Descoperit în anul 2012 într-o peşteră din Munţii Altai din Siberia, în apropiere de frontiera dintre Rusia şi Mongolia, "Denny", aşa cum a fost supranumit de cercetători, a aparţinut unei fiinţe de sex feminin de cel puţin 13 ani, care a trăit în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. Osul ar proveni de la femurul acesteia, de la tibie sau de la humerus.

Grota în care ea a murit, cunoscută sub numele de Denisova, a devenit deja celebră după ce în ea au fost descoperite primele rămăşiţe fosilizate ale omului de Denisova, fragmente dintr-o falangă auriculară.

În urma analizelor efectuate pe "Denny", geneticienii au reuşit să distingă cromozomii pe care tânăra i-a moştenit de la tatăl şi de la mama ei. Oamenii de ştiinţă au constatat, fără nicio îndoială, că acestea îi fuseseră lăsate în urmă de un neandertalian şi un denisovan.

"La început am crezut că este o greşeală de laborator", a mărturisit Svante Paabo, cercetător la Institutul Max Planck şi coautor al studiului.

În călătoria lor în afara Africii, neandertalienii s-au dispersat în Europa şi în Asia de Vest, iar denisovanii s-au îndreptat către Asia de Est.

''Neandertalienii şi denisovanii s-ar putea să nu fi avut prea multe ocazii de a se întâlni. Însă, când acest lucru s-a întâmplat, se pare că ei nu au avut prejudecăţi", a notat Svante Paabo, care se află în spatele identificării omului de Denisova.

"Trebuie că se fi împerecheat frecvent, mult mai des decât am crezut iniţial, altfel nu am fi fost atât de norocoşi", a adăugat specialistul.