Guvernarea minoritară, propusă de Partidul Democrat, are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Aceasta oferă premisele unei păci sociale stabile în societăţile divizate, aşa cum este, potrivit analiştilor, şi cea moldovenească.

Guvernarea minoritară încurajează aşa-numitul "multipartizanat", adică implicarea partidelor aflate în diverse dispute în susţinerea proiectelor de interes naţional. Dar proiectele pot fi tergiversate sau respinse, iar executivul poate fi demis prin simplul vot de neîncredere al opoziţiei majoritare.

Un Cabinet de miniştri minoritar este format atunci când partidul sau coaliţia de guvernământ nu au susţinerea unei majorităţi parlamentare. Motiv pentru care are nevoie de sprijinul, cel puţin a unei părţi, a opoziţiei pentru a-şi putea trece proiectele prin Parlament.

Sunt mai multe variante de gestionare a guvernării minoritare. Printre acestea se numără "majoritatea variabilă", în care executivul negociază susţinerea cu fracţiunile parlamentare pentru fiecare proiect guvernamental în parte. Asta înseamnă că în cadrul aceleiaşi şedinţe a legislativului, proiectele propuse de Guvern pot fi susţinute de diferite partide din opoziţie.

Există şi varianta formării coaliţiilor mai puţin rigide doctrinar, în care acelaşi partid face de-a lungul timpului alianţe cu parteneri diferiţi ca orientare, doctrină, platformă sau program.

Ocazional, se poate recurge la un acord de încredere şi susţinere pe o perioadă determinată, fără participare la guvernare.

În Suedia, de pildă, social-democraţii au format de-a lungul unei şederi la guvernare de câteva zeci de ani, alianţe cu agrarienii, comuniştii, verzii şi foştii comunişti.

Ocazional, se poate recurge la un acord de încredere şi susţinere pe o perioadă determinată, fără participare la Cabinet.

De exemplu, în provincia Ontario din Canada, Partidul Liberal a format un Guvern minoritar cu sprijinul formal al Noului Partid Democratic. NPD nu a primit fotolii in cabinet, însă voturile însumate ale celor două partide au depăşit în Parlament numărul de voturi ale partidului de opoziţie, care fusese de fapt câştigatorul numeric al alegerilor.