Cristina Lesnic (20:55) Noi vom continua lucru ce ţine de modernizare. Cu toate că este mult de lucru, noi vom munci.

Cristina Lesnic (20:53) Noi vom fi iniţiatorul de a organiza în perioada următoare acest grup tehnic de lucru. Aşa cum ziceam că boala nu are frontiere şi linia administrativă nu are posturi, aici va fi necesar să confruntăm anumite date statistice cu cei de la Tiraspol, pentru a vedea la ce etapă ne aflăm. Sunt sigură că acest proces ne va oferi posibilitatea să găsim soluţii care sunt adaptate. Fiecare cetăţean din Moldova are voie la un mediu de viaţă sănătos şi sigur. 

Cristina Lesnic (20:49) S-a discutat la Roma foarte insistent acest subiect. Chişinăul a menţionat că doar eliberarea acestor certificate pentru deţinătorii şi posesorii acestor terenuri nu este suficientă. Este important ca agricultorii noştri, care deţin acele 6500 de hectare să poată liber prelucra terenurile. 

Cristina Lesnic (20:45) Împreună cu această decizie protocolară mergem spre ideea de a civiliza oamenii care circulă în Republica Moldova. Şi de a le oferi acel drept de a circula în spaţiul internaţional, dar prin acelaşi motiv să eliminăm dublele standarte. Ba mai mult un element important pentru securitatea noastră sunt şi maşinile care sunt furate.

Cristina Lesnic (20:40) Noi în cadrul negocierilor am solicitat asistenţă, pentru că ne dorim ca aceste două oficii care vor fi amplasate în Râbniţa şi Tiraspol să corespundă unor condiţii de securitate, exact amenajate, cum există astăzi la noi în servicile care prestează astfel de servicii de înregistrare. Nu doar OSCE, dar şi ceilalţi parteneri internaţionali au fost dispuşi să analizeze cererea noastră prin care să spună dacă pot veni cu intervenţie financiară pentru aceste două ghişee, care îşi vor începe activitatea din 1 septembrie. 

Cristina Lesnic (20:35) Cele mai multe acte de studii sunt apostilate pentru ţările membre ale UE. Doar că lumea trebuie să înţeleagă că noi nu facem o validare sau o recunoaştere a calităţii studiilor la această universitate. Pentru a recunoaşte, fiecare universitate din fiecare ţară este în drept să stabilească după mecanismele proprii, dacă acceptă sau nu acceptă. Pentru celelalte ţări este nevoie de o legalizare.

Sergiu Ostaf (20:27) Doamna Lisnic foarte corect a poziţionat atitudinea Chişinăului. Fiecare persoană, indiferent că din dreapta Nistrului sau din stânga Nistrului, trebuie să se bucure de acelaşi set de drepturi. Şi aceasta apropo este o schimbarea a retoricii, dacă anterior a dominat poziţia politico-diplomatică, acum cerinţa aceasta pentru respectarea standartelor merge de rând cu soluţia politică. Şi aceasta bucură pentru ca lucrurile să recunoască de principiu.

Cristina Lesnic (20:20) Partea transnistreană era întodeauna dispusă să ceară. Acuma şi Chişinăul cere. Este important să ştim că lucrurile nu pot fi înaintate unilateral. Atunci când vrei să încerci ceva, trebuie să înţeleagă. Şi miza noastră sunt drepturile omului. Vrem să ne convingem că în regiunea transnistreană se percepe exact natura lucrurilor pe care le vedem, aşa cum se percepe la Chişinău. Nu e un control, nu e o verificare, e o abordare comună pentru ambele, pentru a nu crea performanţe duble.  

Cristina Lesnic (20:15) Probabil că guvernul s-a axat în primul rând să schimbe nivelul celor care sunt preşedinţii grupurilor de lucru din partea Chişinăului. Eu vorbesc despre nivelul secretar de stat sau secretar general de stat, că este foarte important, pentru că aceasta este persoana care poate lua decizii atunci când este necesar. Cel puţin între a conveni într-un mod mult mai rapid către ministru şi către cel care duce negocierile. Vreau să reamintesc că la momentul actual există 9 grupuri de lucru şi 2 subgrupuri de lucru, ceea ce în total ar fi fost 11. Ceea ce înseamnă că 11 secretari de stat duc negocierile într-un mod rapid. 

Sergiu Ostaf (20:13) La moment există o bunăvoinţă din partea părţilor "1+1" în acest proces, în care se aduc anumite soluţii tehnice, care sunt agreate de principiu, ulterior ele sunt discutate într-un format mai larg, care este "5+2". Şi prin urmare soluţia revine şi este discutată de grupul tehnic. Una este că factorul decizional să aibă o viziune faţă de anumite probleme, ulterior e parte de negociere, nu parafare şi sunt conturarea unor soluţii de principiu. "5+2" nu generează bunovoinţă, nu creează căutarea unor soluţii principiale. Formatul "5+2" nu este altceva decât găzduirea şi legitimizarea unor soluţii. 

Cristina Lesnic (20:10) Aşa cum stabileşte regulamentul şi procedurile ce ţin de deţinerea preşedenţiei în cadrul mandatului OSCE, în fiecare an există o ţară care deţine preşedenţia. Iată că în anul 2018, preşedenţia o deţine Italia, iar conform regulamentului ar fi trebuit să existe 5, 6 reuniuni în formatul "5+2". Trebuie să precizez că părţile nu fac rezultate doar de dragul întâlnirii formatului "5+2". Noi nu ne dorim o formalitate, doar pentru a organiza un eveniment în formatul "5+2". Toate lucrurile trebuie implimentate cu bună voinţă, iar noi am respectat aceste principii. 

Cristina Lesnic (20:00) Dacă vă amintiţi, la început formatul dialogului în ceea ce priveşte limitarea acestui conflict a fost într-un alt format. Fără participarea SUA şi fără UE. Formatul "5+2" reprezintă nemijlocit, doi ce înseamnă părţile în procesul de reglementare şi este vorba despre Chişinău şi Tiraspol, iar ceilalţi sunt mediatori şi observatori. Noi vorbim în acest caz despre Ucraina, vorbim despre Federaţia Rusă, OSCE, SUA şi UE, care sunt participanţi în formatul "5+2". Acesta este formatul permanent pe probleme politice, iar foarmatul "1+1" reprezintă şedinţele reuniunii tehnice între Chişinău şi Tiraspol. 

Cristina Lesnic (19:55) În noiembrie a avut loc ultima şedinţă a formatului "5+2", atunci când au fost semnate cele cinci documente importante şi care noi astăzi le-am discutat ce am făcut, cum am făcut şi ce avem de gând să facem şi cum procedăm, ce instumente utilizăm ca să se implimenteze acestea. Deci, practic jumătate de an de la adoptarea acestor decizii protocolare am purces nemijlocit la punerea acestora în aplicare. Vreau să aduc aminte că vorbim de multiple elemente care au dat valoare în ceea ce priveşte şcolile, vorbim despre posibilitatea şi relansarea unui pod pe Gura Bîcului, pentru a nu merge pe două poduri diferite. Vorbim despre apostilarea actelor de studii şi vorbim despre diferite subiecte care vom avea astăzi posibilitatea să le discutăm. 

Despre Pace şi situaţia în care dialogurile totuşi se pot de purtat, despre problema transnistreană şi despre progres ne vorbesc astăzi invitaţii emisiunii Fabrika, Sergiu Ostaf şi vice-premierul pentru Integrare Europeană Cristina Lesnic.