Programarea la un alt nivel: Microsoft vrea să stocheze datele în structuri ADN sintetice
foto simbol: playtech.ro
Datele Microsoft ar putea rămâne intacte mii de ani de acum încolo, grație stocării a acestor informații în structuri similare ADN-ului uman.
Compania a cumpărat 10 milioane de astfel de fâșii de ADN sintetic de la startupul Twist Bioscience, scrie playtech.ro.
Un gram de ADN poate stoca până la un miliard de terabiți de date. În 2013, se estima că o astfel de tehnologie ar fi viabilă pentru 500 de ani sau chiar mai mult.
Marea problemă cu stocarea ADN e cititul și scrierea datelor. Scrierea e făcută de cei de la Twist, care pot produce lanțuri de ADN folosind o mașină construită de ei. Principalii clienți ai firmei sunt laboratoare de cercetare care introduc material genetic modificat în microbi, pentru a produce organisme care pot realiza procese chimice utile, cum ar fi generarea de nutrienți. Folosirea acestei tehnologii pentru stocarea de date e un câmp de activitate nou pentru companie.
O secvență de ADN customizată costă aproximativ 10 cenți, iar Twist speră să coboare prețul la doi cenți, notează Peter Bright de la Ars Technica.
În ultimii 20 de ani, costurile tehnologiilor de acest tip au scăzut remarcabil. Proiectul Genomului Uman, desfășurat între 1990 și 2003, a costat aproximativ 3 miliarde de dolari. Scopul proiectului a fost de a identifica prin secvențare succesiunea celor peste 3 miliarde de perechi de baze azotate ce constituie genomul uman, precum și a identifica cele aproximativ 25.000 de gene din genomul uman atât din punct de vedere fizic, cât și funcțional. Acum, ar putea fi realizat pentru 1.000 de dolari, dar asta nu înseamnă că noua tehnică e ușor de aplicat.
Doug Carmean, partener al Microsoft, a spus că faza inițială de testare a acestei tehnologii a arătat că gigantul tech poate coda și recupera 100% din datele digitale stocate în ADN-ul sintetic.
Totuși, mai sunt câteva probleme care trebuie rezolvate, înainte să aibă un produs viabil din punct de vedere comercial. După cum spuneam și mai sus, au mai fost și alții care au încercat tehnici asemănătoare. În 2012, o echipă de la Harvard a introdus 704 terabiți într-un gram de ADN.