Majoritatea deputaţilor sunt împotrivă ca în actele oficiale să figureze sintagma "limba română" în loc de "limba moldovenească". Un proiect de lege în acest sens nu a acumulat voturi suficiente pentru a fi introdus pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului. Au votat pentru doar deputaţii din Blocul ACUM şi trei democraţi.

"Următorul proiect, 238, ştiţi foarte bine e vorba de repunerea limbii române în documentele şi legile statului. E un subiect la care m-am referit nu doar eu, dar şi dumneavoastră. Am înţeles că colegii de la PD, în unanimitate, susţin această lege. De aceea, respectuos, solicit susţinerea tuturor deputaţilor din Parlament ca să punem în aplicare prevederile Declaraţiei de Independenţă referitor la limba română".

Înainte de a supune votului, preşedintele Parlamentului, Zinaida Grceanîi, s-a interesat dacă proiectul de lege a fost analizat în cadrul Comisiei juridică, numiri şi imunităţi.

"Raportul comisiei este? Comisia de bază este?", a declarat Zinaida Grceanîi.

"Doamna preşedinte, raport la subiectul respectiv nu avem", a zis Vasile Bolea.

"Stimaţi colegi nu a fost acceptată includerea în ordinea de zi", a spus Zinaida Grceanîi.

Deputatul PPDA, Iurie Reniţă, şi-a exprimat speranţă că proiectul de lege va fi, totuşi, dezbătut la şedinţele următoare ale Legislativului.

"Mulţumesc tuturor celor care au înţeles că limba noastră maternă trebuie repusă, sper să revenim în timpul apropiat. Dacă cineva are dubii că e limba româna, vă rog, cu multă plăcere voi da explicaţiile de rigoare", a spus Iurie Reniţă.

Potrivit proiectului de lege propus spre dezbatere de către Iurie Reniţă, printre documentele unde prevalează sintagma "limba moldovenească" sunt Codul jurisdicției constituţionale, Legea privind organizarea judecătorească, Regulament Parlamentului, Legea privind actele de starea civilă, Legea cu privire la funcţia publică şi la statutul funcţionarului public. În 2013, Curtea Constituţională a decis că textul Declaraţiei de Independenţă, unde este menţionată limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei unde este menţionată limba moldovenească.

Printre cei doi deputaţi democraţi care au susţinut proiectul de lege nu se regăseşte însă preşedintele PDM, Pavel Filip. Asta deşi, în iunie 2018, după ce a plecat de la guvernare, Pavel Filip regreta că nu a insistat să fie modificat articolul 13 din Legea Supremă, astfel ca limba română să fie limba oficială a ţării.

"Dacă e să pun mâna pe inimă, îmi pare rău. Dacă ar fi fost votată atunci şi eu consider că a fost o greşeală extraordinar de mare admisă atunci se punea punct pe o problemă pe care şi astăzi politicienii încearcă înt-un mod oarecare să o exploateze în dezbinarea societăţii", a afirmat fostul premier, Pavel Filip.

Astăzi, Pavel Filip nu a răspuns la telefon pentru comentarii.