Confruntările sângeroase din Egipt s-au extins în toată ţara, după ce Armata a luat cu asalt două tabere ale protestatarilor paşnici de la Cairo. Bilanţul oficial al victimelor este de aproape 300 de morţi şi două mii de răniţi. În acelaşi timp, Frăţia Musulmană spune că peste 2.000 de oameni şi-au pierdut viaţa. Puterea egipteană se apără însă şi spune că intervenţia a fost necesară pentru a restabili securitatea.

Guvernul interimar din Egipt a decretat stare de urgenţă pentru o lună. "A fost nevoie ca statul să intevină cu o măsură extraordinară care este starea de urgenţă. Într-o ţară care se respectă starea de urgenţă nu se declară decât dacă este nevoie neapărat de ea. În unele situaţii, într-un stat democratic, este singura măsură posibilă", a menţionat premierul interimar al Egiptului, Hazem El-Beblawi.

Luptele dintre manifestanţii pro-Mursi şi poliţie au cuprins zeci de oraşe, inclusiv Cairo, Alexandria şi Ismailia. Clădiri guvernamentale şi lăcaşe sfinte au fost atacate şi incendiate. Armata a preluat controlul total asupra celor două tabere ale demonstranţilor pro-Mursi de la Cairo.

"Ne confruntăm cu un masacru sau chiar cu un genocid", a spus liderul Frăţiei Musulmane.

Comunitatatea internaţională a condamnat intervenţia armatei asupra taberelor de manifestanţi. "Aceste evenimente sunt deplorabile şi contravin aspiraţiilor egiptenilor pentru pace. Facem apel la guvern să respecte drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libertatea de întrunire paşnică", a precizat secretarul de stat al SUA, John Kerry.

Pe fondul violenţelor, vicepreşedintele Egiptului, Mohamed El Baradei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a demisionat. Protestele Frăţiei Musulmane au început după ce preşedintele Mohamed Mursi a fost demis de către Armată, pe 3 iulie.