Invitaţi din cadrul emisiunii Fabrika, difuzată în această seară de Publika TV, au lăsat să se înţeleagă că televiziunile din Moldova sunt prea slabe pentru a concura cu cele din Rusia în competiţia de oferte pentru public.

"Publicul din Moldova nu are posibilitatea de alegere. Nu există ofertă televizată. Când vor fi vreo 10 canale ca Publika TV, atunci vom pute vorbi de ofertă", a declarat parlamentarul liberal reformator Ana Guţu. Aceasta a adăugat că un alt factor care contribuie la slaba rezistenţă a publicului moldovenesc faţă de propaganda canalelor ruseşti este necunoaşterea altor limbi străine decât cea rusă.

Discutând despre suspendarea emisiei canalului Rossia 24 de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, a relatat despre faptul că sondajele de opinie arată că cetăţenii se lasă influenţaţi de ceea ce el a numit "propagandă veninoasă". "O mare parte din cetăţenii noştri privesc aceste canale, există o lene intelectuală, sunt deprinşi", a spus Barbăroşie.

La rândul său, membrul CCA Dinu Ciocan a lăsat să se înţeleagă că autorităţile responsabile nu întreprind ceva pentru a stăvili activitatea unei structuri de stat din Autonomia Găgăuză, care a fost abilitată cu dreptul de a elibera licenţe în domeniul audiovizualului.

"Procesul de judecată intentat de CCA împotruva acelei structuri este tergiversat", a spus Ciocan. Membrul CCA a făcut precizarea în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului autonomiei, Mihail Formuzal, care a spus că va permite, pe teritoriul regiunii, difuzarea canalului interzis de CCA.

Întrebat despre soluţii contra propagandei televizate din Rusia, jurnalistul Ion Terguţă a sugerat CCA să elaboreze o concepţie de dezvoltare a domeniului audiovizual în Moldova, care să asigure trecerea acestuia de la "romantism" la statutul unei industrii. "Televiziunea în Rusia este o industrie", a opinat Terguţă.