Şeful Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova, Dorin Purice, susţine că instituţia sa nu va activa, deocamdată, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, deoarece asta ar însemna recunoaşterea statalităţii transnistrene. Declaraţia se conţine într-un interviu acordat de Dorin Purice postului de radio Europa Liberă.

“Dacă noi ne vom semnala prezenţa pe segmentul transnistrean, e o chestie, după părerea mea, destul de periculoasă. Nu de alta, dar să nu se dea de înţeles că pe frontiera de pe Nistru a apărut un atribut al statului. Deci, să nu arătăm prin aceasta că, într-un fel sau altul, recunoaştem că aceasta ar putea fi o frontieră”, a declarat Purice. “Perimetrul transnistrean e o problemă acută şi datorită faptului că pe acest segment este aproape imposibil să controlăm fluxul migraţional. Dar deja au loc lucrări de demarcare a frontierei de stat şi pe partea cu România, şi pe partea Ucrainei”, a mai spus şeful Poliţiei de Frontieră.

PUBLIKA.MD reaminteşte că membrii Sovietului Suprem de la Tiraspol i-au cerut recent liderului separatist, Evgheni Şevciuk, să intervină pe lângă autorităţile de la Kiev, în vederea obţinerii dreptului de “a participa la demarcarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”. "Suntem îngrijoraţi de faptul că, pe parcursul mai multor ani, Transnistria este lipsită de dreptul de a participa activ la procesul de demarcare a frontierei cu Ucraina. În perioada 2002-2005, participarea reprezentanţilor Transnistriei nu a fost reglementată de nicio normă legală, iar după anul 2005 – aceştia au încetat să mai fie invitaţi la negocieri”, susţin “deputaţii” de la Tiraspol.

Procesul de demarcare a segmentului transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina a început acum doi ani. Până atunci, administraţia de la Tiraspol nu a permis accesul inspectorilor în stânga Nistrului. Astfel, din cei 1.222 de kilometri de frontieră, în prezent, sunt delimitaţi doar 740 km. În afară de regiunea transnistreană, în continuare rămân nedemarcate două zone, în raioanele Giurgiuleşti şi Novodestrovsk, unde Chişinăul şi Kievul continuă să-şi împartă teritoriul.