PURIM MARCAT LA CHIŞINĂU. Tradițiile și obiceiurile în această zi
Embed:
Comunităţile de evrei au celebrat prin muzică şi voie bună una dintre cele mai importante sărbători, Purim. Potrivit legendei, cu 2.300 de ani ani în urmă, Haman, sfetnicul regelui persan Ahaşveroş, a stabilit o zi în care toți evreii trebuiau să fie uciși. Regina Estera i-a dejucat însă planul şi l-a detronat. Astfel a apărut sărbătoarea Purim, care semnifică eliberarea poporului evreu din Babilon. Potrivit tradiţiei, în această zi, evreii se deghizează în diverse personaje.
Caracterul religios al sărbătorii nu-i împiedică pe evrei să poate în aceste zile costume de carnaval şi să spună glume.
"Idea costumaţiei este legată de schimbarea înfăţişării. Lucrurile care păreau într-un fel, acum încep să fie altfel. Numele Ester poate fi tradus şi ca mascare, ascundere", a spus Şimşon Daniel Izacson, rabin.
"Azi toţi sunt în costume de carnaval. Unii se îmbracă conform descrierilor lui Ester, alţii improvizează", a zis un evreu
Potrivit tradiţiei, în această, evreii chefuiesc toată noaptea. În perioada sărbătorii Purim oamenii sunt datori să se veselească şi să ofere daruri celor dragi, dar şi să-i ajute pe cei săraci.
Caracterul religios al sărbătorii nu-i împiedică pe evrei să poate în aceste zile costume de carnaval şi să spună glume.
"Idea costumaţiei este legată de schimbarea înfăţişării. Lucrurile care păreau într-un fel, acum încep să fie altfel. Numele Ester poate fi tradus şi ca mascare, ascundere", a spus Şimşon Daniel Izacson, rabin.
"Azi toţi sunt în costume de carnaval. Unii se îmbracă conform descrierilor lui Ester, alţii improvizează", a zis un evreu
Potrivit tradiţiei, în această, evreii chefuiesc toată noaptea. În perioada sărbătorii Purim oamenii sunt datori să se veselească şi să ofere daruri celor dragi, dar şi să-i ajute pe cei săraci.