Îşi ocheşte ţinta, respiră adânc şi trage. Meseria de lunetist înseamnă răbdare de fier, atenţie maximă, camuflaj inteligent şi vedere de vultur. În Moldova există o singură femeie care a avut curajul să se aventureze într-o asemenea profesie. A atras-o adrenalina, iar acum mânuieşte arma cu o măiestrie de invidiat.

Cristina face parte din trupele speciale de carabinieri de mai bine de șase ani. Tânăra crede că şi-a ales meseria încă din copilărie.

"Când eram mică, nu aveam de fapt acele păpuși, care e normal să aibă o domnișoară. Mai mult aveam jucării ce ține de băiat. Aceleași jucării de pistol, le improvizam din lemn, cuțite. Îmi plăcea adrenalina", a spus Cristina.

Acum un an, Cristina a decis să devină lunetist. Îşi aminteşte cu lux de amănunte ce a simţit după ce tras prima oară:

"O adrenalină nebună m-a umplut. Îmi doream ceva mai nou că deja activasem cinci ani în alt domeniu. Era ceva nou pentru mine. Eram urechi și ochi.

În această meserie, timpul joacă un rol important, pentru că totul se poate schimba într-o fracţiune de secundă. Un lunetist nu va trage niciodată la nimereală şi trebuie să fie întotdeauna calm.

"Dacă nu facem parte din țările care sunt ținta atacurilor teroriste, asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiți pentru oricare eventualitate. La ce acțiuni particip... la menținerea și asigurarea ordinii publice, la intervențiile operative", a precizat tânăra.

Îşi începe ziua la 6 dimineaţa, iar la 7 şi jumătate este deja la muncă. Zilnic, face antrenamente fizice şi de mânuire a armei.

"De fiecare dată cu arma se comportă ca și cum ea ar fi încărcată. Nu se îndreaptă în nici o altă direcție decât în tir. Nu se îndreaptă în dreapta, stânga țintei. Numai se ține pe direcție. De fiecare dată degetul se ține în prelungirea trăgaciului. Se pune degetul pe trăgaci numai atunci când ești gata pentru trageri", a povestit Cristina.