Potrivit medicilor, în prima jumătate a acestui an, în Chişinău s-au înregistrat peste 220 de cazuri de scarlatină, comparativ cu 68, atestate în aceeaşi perioadă a anului trecut. În timp ce în ţară, în prima jumătate a anului 2012, peste 300 de oameni s-au molipsit de scarlatină, spre deosebire de 2011, când au fost confirmate aproape 150.

"Motivul sporirii morbidităţii poate fi că peste fiecare 5-6 ani, morbiditatea prin scarlatină are un caracter periodic, adică sporeşte morbididatea. Este specifică, odată la 5-6 ani, sporirea morbidităţii", a menţionat Zinaida Ceban, medic infecţionist CSP Chişinău.

Mai mult, spun reprezentanţii Centrului de Sănătate, răcirea timpului ar putea aduce un nou val de îmbolnăviri. "Noi aşteptăm că lunile viitoare s-ar putea să avem sau acelaşi nivel înalt al numărului de cazuri sau o uşoară creştere. De aceea, este important ca părinţii imediat atunci când s-a schimbat ceva în comportamentul copilului sau au apărut careva semne, să meargă la medicul de familie", a atenţionat Stela Gheorghiţă, vicedirector CNSPC.

Potrivit medicilor, primele simptome ale acestei infecţii sunt febra, voma, anghina, durerile în gât şi erupţiile pe piele. "Ca sursă de infecţie poate servi bolnavul de scarlatină, un purtător de streptococ, bolnavi de otită, erizipă, mai multe boli infecţioase care poate provoca sursa de infecţie. Formele uşoare şi medii se pot trata şi în condiţii de ambulator dacă permite situaţia, formele grave, în condiţii de staţionar", a explicat Diana Pruteanu, medic infecţionist.

Medicii recomandă ca, după încheierea tratamentului, copilul să rămână acasă pentru cel puţin încă 20 de zile. În caz contrar, el prezintă sursă de infecţie pentru alte persoane. Datele arată că, în 99 la sută dintre cazuri, scarlatina se înregistrează la copiii de vârstă preşcolară.