Lucrarea scrisă de Centrul Naţional pentru Restaurarea Climei nu este un studiu ştiinţific, ci o încercare de a modela scenarii cu privire la viitorul planetei în funcţie de cercetări existente. Ea arată un viitor întunecat în care mai mult de un miliard de oameni sunt strămutaţi, producţia de alimente scade semnificativ, iar unele dintre oraşele cele mai populate ale planetei vor fi parţial abandonate.

Cuvântul înainte al articolului este scris de Chris Barrie, un amiral pensionat şi fostul lider al Forţelor de Apărare Australiei care spune că „după războiul nuclear, încălzirea globală produsă de umanitate este cea mai mare ameninţare la adresa vieţii pe planetă”.

Impactul creşterii cu 1.5 grade celsius a temperaturii globale

„Un viitor apocaliptic nu este inevitabil, dar fără măsuri drastice şi imediate, viitorul nostru nu arată bine”, mai spune Barrie.

Andrew King, lector pe ştiinţă climatică la Universitatea din Melbournecare nu a fost implicat în redactarea raportului, spune că evenimentele enunţate de acesta sun plauzibile, deşi nu se aşteaptă ca civilizaţia umană să dispară în 2050: „Fără îndoială, încălzirea globală este o ameninţare serioasă pentru civilizaţia umană”. Cu toate că spune că se aşteaptă ca problemele menţionate de raport să existe până în 2050, King nu este sigur de cât de răspândite vor fi.

Viitorul prezis de raport este unul plin de catastrofe globale. David Spratt şi Ian Dunlop, cercetători în schimbări climatice, avertizează că încălzirea globală reprezintă o „ameninţare existenţială la adresa umanităţii pe termen scurt şi mediu”.

Folosind concluzii ştiinţifice pre-existente, cei doi au ajuns la concluzia că o reştere a temperaturilor globale cu 3 grade celsius până în 2050 înseamnă că 55% din populaţia lumii pe 35% din teritoriul său reprezintă mai mult de 20 de zile căldură letală pe an, „dincolo de potenţialul de supravieţuire al umanităţii”.

Într-un asemenea scenariu, multe ecosisteme, inclusiv cele din zona arctică, pădurea amazoniană tropicală şi recifurile de corali s-ar prăbuşi. De-a lungul Africii de vest, Americii de Sud tropicale, în Orientul Mijlociu şi în Asia de sud-est ar fi mai mult de 100 de zile pe an de căldură mortală, ceea ce ar duce ca peste 1 miliard de oameni să părăsească aceste regiuni.

Producţia de alimente ar fi şi ea afectată din cauza scăderii catastrofale a populaţiilor de insecte, căldură prea puternică pentru ca oamenii să supravieţuiască în mai multe regiuni cheie ale producţiei de alimente, precum şi din cauza deficitului cronic de apă potabilă. O astfel de scădere dramatică în producţie va afecta şi preţurile care ar creşte exponenţial, spun autorii lucrării.

Creşterea nivelului oceanelor şi mărilor va face ca mulţi dintre locuitorii din Mumbai, Jakarta, Guangzhou, Hong Kong, Ho Chi Min City, Shanghai, Bangkok şi Manila să părăsească aceste oraşe. În jur de 15 milioane de locuitori din Bangladesh ar urma să părăsească şi ei ţara.

„Consecinţele sociale merg de la o creştere în fervoare religioasă până la haos efectiv. În acest scenariu, schimbările climatice provoacă o dislocare permanentă în relaţia umanităţii cu natura”.

Dezastrul iminent

Acest raport nu reprezintă prima încercare a cercetătorilor de a atrage atenţia asupra prtoblemelor sociale care ar putea rezulta din încălzirea globală. În martie, un articol al ONU a avertizat că perioada în care umanitatea mai poate să acţioneze pentru a schimba lucrurile este pe sfârşite.

ONU mai spune că într-un scenariu în care umanitatea continuă ca până acum, milioane de morţi premature sunt de aşteptat din cauza poluării aerului, exctincţii în masă ale anumitor specii care afectează capacitatea de a furniza alimente şi alte resurse. Poluarea apelor va face, de asemenea, ca infecţiile cu microbi rezistenţi la antibiotice să fie una dintre cauzele majore ale mortalităţii până în 2050.

De asemenea, în mai, IPBES, un grup de cercetători afiliat ONU, a lansat un raport asupra biodeviersităţii globale care arată că 75% din suprafaţa terestră a planetei a fost „alterată semnificativ” şi un milion de specii se confruntă cu extincţia iminentă.