2018 are şanse mari să ocupe locul al patrulea în topul celor mai călduroşi ani înregistraţi vreodată pe Terra, au anunţat joi reprezentanţii ONU, care au lansat şi un avertisment în legătură cu urgenţa extremă a acestei situaţii globale, într-un raport publicat cu câteva zile înainte de debutul summitului pentru climă COP24, scrie agerpres.ro.

În declaraţia sa provizorie despre starea climei mondiale, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) afirmă că temperatura medie de la suprafaţa Globului, pentru primele 10 luni ale acestui an, a fost mai mare cu aproape 1 grade Celsius în comparaţie cu valorile din epoca preindustrială (1850-1900), astfel încât "2018 se anunţă ca al patrulea cel mai cald an întregistrat vreodată".

În consecinţă, tendinţa de încălzire a Terrei pe termen lung "este evidentă şi se continuă", a declarat secretarul-general al OMM, Petteri Taalas, într-o conferinţă de presă.

În contextul în care ultimii 22 de ani includ cei mai calzi 20 de ani înregistraţi vreodată, ultimii patru ani se regăsesc în fruntea acestei liste, potrivit OMM.

"Trebuie să insistăm iar şi iar: suntem prima generaţie care a înţeles foarte bine schimbările climatice şi ultima generaţie care poate să contreze consecinţele lor", a subliniat Petteri Taalas.

Întrucât concentraţiile din atmosferă ale gazelor cu efect de seră, factor determinant al încălzirii climei, doboară recorduri peste recorduri, "temperatura riscă să crească cu 3-5 grade Celsius până la sfârşitul secolului dacă tendinţa se va menţine", a declarat directorul OMM, cu câteva zile înainte de debutul COP24, care va avea loc în oraşul polonez Katowice.

Pe durata COP24, comunitatea internaţională trebuie să finalizeze Acordul de la Paris, pentru atingerea obiectivului de a limita creşterea temperaturii globale sub pragul de 2 grade Celsius, sau chiar 1,5 grade Celsius, în raport cu nivelurile din epoca Revoluţiei industriale.

Potrivit experţilor ONU, atingerea obiectivului de 1,5°C este posibilă prin schimbarea modului de viaţă, a sistemelor energetice şi a reţelelor de transport.

Frig şi cald

Până atunci, încălzirea climei continuă neobosită, provocând o creştere a nivelului mării, acidificarea oceanelor şi topirea banchizelor şi a gheţarilor.

Raportul explică, de exemplu, că suprafaţa banchizei arctice a fost mult mai mică în raport cu valorile obişnuite încă de la începutul anului 2018, afişând recorduri negative în ianuarie şi februarie. Iar maximul anual, observat la jumătatea lunii martie, ocupă locul al treilea în topul celor mai slabe rezultate înregistrate vreodată.

De asemenea, 2018 a avut parte de o serie de condiţii meteorologice extreme, o altă caracteristică majoră a modificărilor climatice. Sezonul ciclonic a fost deosebit de activ în Pacificul de Nord-Est, unde energia ciclonică acumulată a fost cea mai mare înregistrată de la debutul monitorizărilor din satelit, au explicat autorii acestui raport.

În Europa, unul dintre valurile de frig cele mai marcante din aceşti ultimi ani a fost înregistrat pe întregul continent la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, fiind urmat de o căldură şi o secetă excepţionale, care au provocat uriaşe incendii de pădure în Scandinavia.

California, care se confruntă cu o secetă cronică de mai mulţi ani, a fost afectată şi ea în acest an de incendii violente, inclusiv "Camp Fire", în noiembrie, cel mai devastator incendiu din istoria acestui stat american, care a făcut cel puţin 85 de victime.