Râurile înnămolite, o cauză a inundaţiilor. Guvernul vrea curăţarea fluviilor, iar ecologiştii consideră iniţiativa drept o spălare de bani
Embed:
Inundaţiile recente din Comrat au scos din nou în prim plan problema râurilor înnămolite. De la independenţă încoace, zeci de oameni au murit în inundaţii, iar pagubele provocate de ape au fost de sute de milioane de dolari.
Şi la sfârşitul lunii iunie, cu inundaţii grave s-au confruntat zeci de localităţi din raioanele Ialoveni şi Hânceşti. Edilii spun că, de fiecare dată, prognozele meteo care anunţă ploi le dau fiori.
"Râul Cogîlnic nu a fost curăţat de 40 de ani. Hânceştiul este pe deal, încoace e vale şi toate apele din deal se scurg în vale în râu şi avem probleme mari cu drumurile, gurile de scurgere", a spus Alexandru Botnari, primar Hânceşti.
Costul lucrărilor este estimat la aproape 20 de milioane de lei, bani pe care bugetul local nu-i are.
"Ministerul finanțelor în mare parte alocă bani pentru întreţinerea instituţiilor de mediu, salarii, chiria spaţiilor şi mai există un fond ecologic naţional, care este devastat de proiectul de alimentaţia cu apă în proporţii de 80 la sută şi respectiv nu avem proiecte de mediu", a precizat Iuliana Cantaragiu, director adjunct Centrul Naţional de Mediu.
De vină sunt şi agricultorii care îşi extind terenurile chiar până la mal. În lipsa unei fâşii de protecţie, la fiecare ploaie, primul strat de pământ ajunge în râu.
Responsabili de la "Apele Moldovei" ridică din umeri şi spun că nu au suficienţi bani pentru curăţarea râurilor. Vicedirectorul Radu Cazacu, ne-a promis un interviu prin telefon, însă, timp de două zile, nu a mai răspuns la telefon. El ne-a spus doar că râurile nu au fost curăţate din 2007.
După dezastrul de la Comrat, Guvernul a decis că e mai ieftin să curăţe râurile din ţară, decât să plătească despăgubiri, dar ecologiștii se opun.
"Asta înseamnă ori spălătorie de bani uriaşe care se vor face sau se va curăţi pe doi trei ani. Să aloci sute de milioane de lei din bugetul republicii să curăţi râurile care se vor înnămoli peste câţiva ani la loc dacă tu nu ai grijă de zona de protecţie", a explicat Alecu Reniță, ecolog.
"Să planteze arbori sau să pună iarbă, dar pentru că ei nu obţin un venit din prelucrare, ci întreţinere, să fie subvenționați, aşa programe există şi în alte ţări", a subliniat Iuliana Cantaragiu, director adjunct Centrul Naţional de Mediu.
Următor pas ar fi, potrivit ecologiştilor, înjumătățirea numărului existent de lacuri de acumulare. Acest lucru ar permite creşterea debitelor râurilor şi redobândirea proprietăţii de autocurăţare. Cele mai grave inundaţii au avut loc în anii 1994 şi 2010. Atunci au decedat 31 de persoane, iar pagubele au fost estimate la 141 de milioane de dolari.
Şi la sfârşitul lunii iunie, cu inundaţii grave s-au confruntat zeci de localităţi din raioanele Ialoveni şi Hânceşti. Edilii spun că, de fiecare dată, prognozele meteo care anunţă ploi le dau fiori.
"Râul Cogîlnic nu a fost curăţat de 40 de ani. Hânceştiul este pe deal, încoace e vale şi toate apele din deal se scurg în vale în râu şi avem probleme mari cu drumurile, gurile de scurgere", a spus Alexandru Botnari, primar Hânceşti.
Costul lucrărilor este estimat la aproape 20 de milioane de lei, bani pe care bugetul local nu-i are.
"Ministerul finanțelor în mare parte alocă bani pentru întreţinerea instituţiilor de mediu, salarii, chiria spaţiilor şi mai există un fond ecologic naţional, care este devastat de proiectul de alimentaţia cu apă în proporţii de 80 la sută şi respectiv nu avem proiecte de mediu", a precizat Iuliana Cantaragiu, director adjunct Centrul Naţional de Mediu.
De vină sunt şi agricultorii care îşi extind terenurile chiar până la mal. În lipsa unei fâşii de protecţie, la fiecare ploaie, primul strat de pământ ajunge în râu.
Responsabili de la "Apele Moldovei" ridică din umeri şi spun că nu au suficienţi bani pentru curăţarea râurilor. Vicedirectorul Radu Cazacu, ne-a promis un interviu prin telefon, însă, timp de două zile, nu a mai răspuns la telefon. El ne-a spus doar că râurile nu au fost curăţate din 2007.
După dezastrul de la Comrat, Guvernul a decis că e mai ieftin să curăţe râurile din ţară, decât să plătească despăgubiri, dar ecologiștii se opun.
"Asta înseamnă ori spălătorie de bani uriaşe care se vor face sau se va curăţi pe doi trei ani. Să aloci sute de milioane de lei din bugetul republicii să curăţi râurile care se vor înnămoli peste câţiva ani la loc dacă tu nu ai grijă de zona de protecţie", a explicat Alecu Reniță, ecolog.
"Să planteze arbori sau să pună iarbă, dar pentru că ei nu obţin un venit din prelucrare, ci întreţinere, să fie subvenționați, aşa programe există şi în alte ţări", a subliniat Iuliana Cantaragiu, director adjunct Centrul Naţional de Mediu.
Următor pas ar fi, potrivit ecologiştilor, înjumătățirea numărului existent de lacuri de acumulare. Acest lucru ar permite creşterea debitelor râurilor şi redobândirea proprietăţii de autocurăţare. Cele mai grave inundaţii au avut loc în anii 1994 şi 2010. Atunci au decedat 31 de persoane, iar pagubele au fost estimate la 141 de milioane de dolari.