Socoteala de la Cadastru nu se potriveşte cu cea de-acasă. Deşi arată perfect pe hartă, în realitate, multe dintre loturile de pământ din proprietate privată sunt amplasate pe drumuri publice ori se intersectează la hotare. Ca urmare, oamenii sunt puşi în situaţia de a alege: fie renunţă la o parte din proprietate, fie intră în conflict cu vecinii.

În Satul Suruceni din Ialoveni, zeci de oameni se ceartă cu vecinii din cauza hotarului dintre gospodării. Familia lui Alexandru Aluimoş a primit de la Primărie 11 ari pentru construcţia casei.

"Hotarele erau acolo, unde acum este gardul. Unde se vede în spate. Astea au fost arătate hotarele", spune Alexandru Aluimoş.

Acum un an, vecinii i-au cerut să-şi mute gardul.

"Ei au venit cu datele de la Cadastru cu hotarele noi. Au spus că hotarele nu sunt stabilite corect", mai spune Alexandru.

"După GPS, voi trebuie să mutaţi gardul cu trei metri în drum şi încă din partea aceea să le mutaţi la vale", susţine vecinul Grigore Ionaş.

Am mers la responsabilii de la Cadastru, să ne explice situaţia.

''Litigiul de hotar nu poate avea loc, pentru că nu există actul de stabilire a hotarului. Unicul sfat pe care aş putea să-l dau, este că atunci când intuim că este un litigiu, să-şi stabilească hotarele fixe", a declarat directorul Întreprinderii de Stat "Cadastru", Angela Matcov.

Fulga a încercat să urmeze acest sfat, după ce nu a găsit limbaj comun cu vecinii în privinţa formei şi amplasării gardului comun.

''După cum vedeţi, avem aici un gard de pe vremea lui Papură-Vodă".

Ca să-şi facă un gard cum îi place, Fulga trebuie să-l construiască pe terenul ei, dar unde se termină acesta, nimeni nu-i poate spune.

"Dacă mă dau în judecată vecinii?''.

A încercat să stabilească hotarul terenului care îi aparţine, dar, iarăşi, nimeni nu a fost în stare să o ajute.

"Cadastru face doar măsurări. Respectiv, dacă primăria nu va veni să indice unde este hotarul, este absolut inutil să faci oricare măsurare'', a mai spus directorul Întreprinderii de Stat "Cadastru", Angela Matcov.

''Suprapunerea terenurilor este un fenomen comun pentru ţara noastră. Şi dacă în Chişinău este un pic de ordine, nici nu vă puteţi imagina ce se întâmplă la periferie. Şi cel mai oribil este că responsabilii din primării răspund scurt: Eu aşa vreau", susţine expertul imobiliar Olga Vorobiova.

Deseori, schimbarea hotarelor înseamnă schimbarea suprafeţei terenului şi, respectiv, a planului cadastral.