Războiul din Libia: Propunerea de încetare a ostilităţilor a fost întâmpinată VIOLENT
Războiul civil din Libia, care este în desfăşurare de aproape cinci ani, a cunoscut o nouă escaladare chiar când se vorbea despre o posibilă încetare a ostilităţilor. Cel puţin 32 de oameni au murit şi alţi 50 au fost răniţi în confruntările dintre Armata Naţională Libiană, loială guvernului paralel din Tobruk, care controlează cea mai mare parte din ţară, şi trupele guvernului recunoscut de comunitatea internaţională, care are sediul la Tripoli, scrie digi24.ro.
Forţele rebele, conduse de generalul Khalifa Haftar, au declanşat o amplă operaţiune pentru a cuceri Tripoli şi pentru a prelua astfel controlul asupra întregii ţări. Armata Naţională Libiană, loială guvernului paralel din Tobruk, care controlează oricum cea mai mare parte din statul african, vrea să înlăture de la putere guvernul recunoscut de comunitatea internaţională. Executivul de la Tripoli şi-a mobilizat propriile trupe şi a lansat o contraofensivă pentru a apăra oraşul.
„Promitem oamenilor noştri că vom menţine statul civil. Îi invităm pe cei care delirează şi sunt spălaţi pe creier să depună armele. Lupta s-a încheiat şi nu vom permite militarizarea naţiunii. Libia nu va fi un stat militar”, a declarat Mohammed Ghnouno - reprezentant al guvernului din Tripoli.
Armata Naţională Libiană avansează şi se apropie de periferia oraşului Tripoli unde au loc lupte intense. Premierul acuză o lovitură de stat.
„Am întins mâna în semn de pace, dar atacul din partea forţelor lui Haftar şi declaraţia lui de război asupra oraşelor şi capitalei noastre, lovitura de stat pe care vrea să o dea vor fi întâmpinate cu hotărâre şi putere. Am dat forţelor armate libiene şi agenţilor de securitate ordinul general de a-i elimina pe cei care vor să destabilizeze şi intimideze civilii. Precizez că toate persoanele implicate, toţi participanţii care au provocat pierderi de vieţi sau distrugerea proprietăţilor publice şi civile vor fi aduşi în faţa curţilor locale şi internaţionale”, a declarat Fayez al-Serraj, premierul Libiei.
Cine este mareșalul Khalifa Haftar
Mareșalul Khalifa Haftar care conduce Armata Naţională Libiană l-a ajutat pe fostul dictator Muammar Gaddafi să preia cu forţa puterea în 1969 după care a căzut din graţiile acestuia şi a plecat în exil în Statele Unite. După revolta şi înlăturarea de la putere a regimului Gaddafi, în 2011, Khalifa Haftar a revenit în Libia şi a devenit liderul rebelilor. El are susţinerea Egiptului şi a Emiratelor Arabe Unite.
„În situaţia în care există zeci şi zeci de lideri ai miliţiilor care luptă pentru putere, generalul Haftar este unic. A petrecut mult timp în Statele Unite şi aşa şi-a făcut relaţii. Este văzut şi respectat în anumite regiuni şi în Vest. Se foloseşte de acest lucru şi poate să spună că nu este egalul altor lideri de miliţii. El nu se consideră nici măcar egalul şefului guvernului recunoscut internaţional”, explică Kamran Bokhari, directorul Centrului pentru Politică Globală.
Comunitatea internaţională a cerut orpirea imediată a luptelor şi negocieri între părţile implicate în conflict.
Cele două armate au trecut la raiduri aeriene
Lupte violente au avut loc duminică, în apropierea capitalei libiene, între forţele mareşalului Khalifa Haftar, care vor să cucerească Tripoli, şi trupele Guvernului de Uniune Naţională (GNA), în ciuda apelurilor internaţionale la încetarea ostilităţilor. Washingtonul a chemat la „oprirea imediată” a ofensivei lui Haftar. Însă marile puteri nu au reuşit să se pună de acord la ONU asupra unei poziţii comune privind criza libiană, relatează Agerpres.
Confruntări puternice au avut loc duminică în sudul capitalei, în special la Wadi Rabi şi în perimetrul aeroportului internaţional, o infrastructură scoasă din uz ca urmare a distrugerilor suferite în luptele din 2014.
Armata Naţională Libiană (ANL), forţa paramilitară condusă de mareşalul Haftar, a anunţat duminică efectuarea primului său raid aerian la periferia sudică a capitalei. Forţele loiale GNA, executivul condus de premierul Fayez al-Sarraj, susţinut de ONU, realizaseră prima lor lovitură aeriană cu o zi înainte.
În urma agravării confruntărilor militare, Misiunea ONU în Libia (MANUL) a lansat un „apel urgent” la un armistiţiu de două ore duminică în zona de conflict pentru a permite evacuarea răniţilor şi a civililor. Dar „nu a existat niciun armistiţiu”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al MANUL. Serviciile de urgenţă libiene au confirmat că nu au putut intra în zona luptelor.
Ţară bogată în petrol, Libia este devastată de multiple conflicte interne izbucnite după căderea dictatorului Muammar Gaddafi.
Forţele mareşalului Haftar, liderul din estul ţării, au lansat joi o ofensivă de cucerire a capitalei Tripoli. Ele sunt loiale unei autorităţi care se opune GNA, structură de conducere instalată la Tripoli şi recunoscută de comunitatea internaţională.
Duminică, purtătorul de cuvânt al trupelor GNA a proclamat începerea unei contraofensive intitulate „Vulcanul mâniei” pentru „a curăţa toate oraşele libiene de agresori”.
Armata americană își retrage soldații din Libia
Armata americană a anunţat duminică retragerea provizorie a militarilor săi din Libia ca urmare a intensificării confruntărilor.
Cel puţin 32 de persoane au fost ucise şi alte 50 rănite de joi, de la începutul atacului asupra capitalei, conform unui ultim bilanţ difuzat duminică de Ministerul Sănătăţii din cadrul GNA. ANL a anunţat sâmbătă că a pierdut 14 combatanţi.
Este dificil „a avea o viziune clară asupra rezultatului luptelor sau în ce priveşte raportul de forţe”, a declarat pentru AFP un diplomat occidental, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, ONU şi ţările occidentale au luat contact cu cele două tabere rivale pentru a evita un război, dar succesul este unul modest până acum.
Violenţele s-au declanşat înaintea unui conferinţe naţionale sub egida ONU menite să stabilească o foaie de parcurs, odată cu organizarea de alegeri. Emisarul ONU pentru Libia, Ghassan Salame, a asigurat sâmbătă că această reuniune se va desfăşura la datele prevăzute, între 14 şi 16 aprilie, în afara unor „circumstanţe majore”.
Statele Unite sunt „profund preocupate” de luptele din apropiere de Tripoli şi lansează un apel la "încetarea imediată" a ofensivei lansate în direcţia capitalei libiene de mareşalul Khalifa Haftar, a declarat duminică secretarul de stat american, Mike Pompeo, citat de AFP. „Am spus clar că ne opunem ofensivei militare a forţelor lui Khalifa Haftar şi lansăm un apel la încetarea imediată a acestor operaţiuni militare contra capitalei libiene”, a spus şeful diplomaţiei de la Washington într-un comunicat.
Rusia a blocat o declarație a Consiliului de Securitate al ONU
Rusia a blocat duminică adoptarea unei declaraţii a Consiliului de Securitate al ONU care ar fi îndemnat forţele mareşalului libian Khalifa Haftar să îşi oprească înaintarea spre Tripoli, au făcut declarat mai mulţi diplomaţi, citați de AFP. Delegaţia rusă a cerut ca această declaraţie oficială a Consiliului să lanseze un apel tuturor forţelor armate libiene, nu doar celor ale mareşalului Haftar, să înceteze lupta, potrivit surselor diplomatice.
Această propunere rusă de modificare a fost respinsă de Statele Unite, astfel că Rusia s-a opus adoptării declaraţiei, au subliniat diplomaţii.
După o reuniune cu uşile închise, vineri, privind criza din Libia, Consiliul a îndemnat într-o declaraţie de presă Armata Naţională Libiană (ANL), forţa paramilitară comandată de mareşalul Haftar, „să îşi înceteze activitatea militară”.
Marea Britanie a propus atunci spre aprobare celor 15 membri ai Consiliului de Securitate un text cu caracter mai oficial, dar Rusia s-a opus documentului. Or, toate declaraţiile Consiliului trebuie adoptate prin consens.
Proiectul britanic lansa un apel forţelor mareşalului Haftar să înceteze orice activitate militară şi îndemna toate forţele armate libiene, inclusiv pe cele ale Guvernului de Uniune Naţională (GNA), să opereze o detensionare a situaţiei, potrivit documentului consultat de AFP. Textul prezentat de Marea Britanie lansa un apel „pentru ca aceia care sabotează pace şi securitatea Libiei să fie traşi la răspundere”, o formulare care viza clar ANL condusă de mareşalul Haftar, şi reitera sprijinul Consiliului de Securitate pentru conferinţa naţională care trebuie să aibă loc sub egida Naţiunilor Unite, între 14 şi 16 aprilie, în Libia, în vederea organizării de alegeri.
Rusia a dorit ca declaraţia Consiliului să ceară tuturor forţelor armate libiene să îşi înceteze activităţile, dar Statele Unite s-au opus.
Moscova este un susţinător cheie al mareşalului Haftar, alături de Egipt şi Emiratele Arabe Unite.
Duminică, ofensiva forţelor mareşalului Haftar în direcţia Tripoli, lansată cu trei zile mai devreme, era frânată de către trupe ale guvernului de uniune naţională, în timp ce Libia riscă să ajungă din nou în război civil.
- Italia şi Grecia nu îl recunosc pe Juan Guaido. Acestea încurajează UE să nu repete eroarea războiului din Libia
- Armata Naţională Libiană se îndreaptă spre Tripoli. Secretarul general al ONU cere detensionarea situaţiei
- SITUAŢIE TENSIONATĂ ÎN LIBIA. Premierul de la Tripoli l-a acuzat pe Haftar de trădare