Milioane de oameni își postează fotografii de acum 10 ani alături de cele actuale, în cea mai nouă provocare lansată pe Facebook, Instagram și Twitter, #10yearchallenge.

Aceste imagini ar putea fi folosite și în alte scopuri, avertizează jurnalista Kate O'Neill într-un articol scris pentru Wired, scrie digi24.ro.

"Eu acum 10 ani: probabil că aș fi intrat în jocul fotografiilor de pe Facebook și Instagram. Eu acum: mă întreb cum toate aceste date ar putea fi folosite pentru a antrena algoritmi de recunoaștere facială și recunoaștere a vârstei", a scris Kate O'Neill pe Twitter.

Ea explică acum ce implicații are folosirea fotografiilor făcute la 10 ani distanță pentru astfel de algoritmi. Cu atât mai mult cu cât nu ar fi pentru prima dată când provocări sau jocuri pe care utilizatorii accesează pe Facebook sunt folosite pentru a colecta date. Un exemplu este scandalul Cambridge Analytica, companie prin intermediul căreia au fost colectate date de la 70 de milioane de utilizatori de Facebook.

"Nu a fost intenția mea să spun că aceată provocare e periculoasă în sine, dar știu că scenariul privind recunoașterea facială e plauzibil și că ilustrează o tendință de care oamenii ar trebui să știe. E important să fim conștienți de datele personale pe care le postăm fără rezerve", a scris ea.

Kate O'Neill a explicat că, deși fotografiile de profil erau oricum publice și Facebook avea acces la ele, ar fi fost dificil de folosit pentru algoritmi de recunoaștere facială și a procesului de îmbătrânire, pentru că mulți utilizatori își pun adesea fotografii vechi la profil sau postează fotografii ale animalelor de companie, ale copiilor sau chiar peisaje și imagini abstracte.

În cazul #10yearchallenge, în schimb, este vorba despre fotografii care aparțin cu siguranță utilizatorilor și care sunt făcute la un interval de 10 ani.

Este însă grav faptul că cineva s-ar putea folosi de fotografiile de pe Facebook pentru a crea algoritmi de recunoaștere facială? Nu neapărat. De exemplu, softurile care „îmbătrânesc” fotografii pot fi folosite pentru a găsi persoane dispărute, mai ales copii, arată Kate O'Neill.

Ea dă ca exemplu New Delhi, unde, anul trecut, au fost găsiți 3.000 de copii dispăruți cu ajutorul programelor de recunoaștere facială.

Algoritmii de recunoaștere facială și a vârstei pot fi folosiți de asemenea pentru publicitate, astfel încât aceasta să fie targetată pe grupuri de vârstă.

Există însă și riscuri în ceea ce privește folosirea unor astfel de algoritmi. De exemplu, softurile de recunoaștere a îmbătrânirii ar putea fi folosite de companii de asigurări. În cazul în care un potențial client pare să îmbătrânească mai repede decât media, i-ar putea crește prima de asigurare de sănătate sau companiile ar putea chiar să refuze să-l asigure, explică jurnalista.

Prin urmare, indiferent de originile și de intențiile din spatele #10yearchallenge, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de datele personale pe care le creează și le postează pe Facebook, de cine poate avea acces la ele și de implicațiile lor, scrie Kate O'Neill.