Recolta de rapiţă ar putea fi mai mică în acest an, din cauza lipsei de precipitaţii
Embed:
Recolta de rapiţă ar putea fi mai mică în acest an. Asta din cauză că aproape toată luna octombrie a fost mai secetoasă. De la 2,5 tone, cât au estimat agricultorii că vor strânge de pe un hectar, recolta ar putea fi de doar 1,8 tone. Unii fermieri au început deja să calculeze pierderile pe care le vor suporta.
Mihai Cerguţă din Cimişeni, raionul Criuleni, a semănat în acest an 200 hectare cu rapiţă. Fermierul spune că planta trebuia să aibă deja câte 6-8 frunze, dar ea a răsărit doar pe alocuri, iar tulpina este slab dezvoltată.
"Nu am avut umiditate şi nu am avut ploi. Am semănat-o pe data de cinci septembrie. Dacă comparăm cu anul trecut pe timpul acesta planta era de două ori mai mare ca aceasta", a spus Mihai Cerguţă, fermier din satul Cimişeni.
Fermierul spune că pierderile ar putea fi de ordinul milioanelor de lei.
"Semință, îngrășămintele, plata muncii, combustibilul toate cheltuielile directe undeva opt - nouă mii de lei la hectar. Aproape două milioane de lei", a spus Mihai Cerguţă, fermier din satul Cimişeni.
În acest an, în ţară au fost semănate peste 40 de mii de hectare cu rapiţă, o suprafaţă cu aproape 13 mii de hectare mai mare decât în 2017.
"Preconizăm o recoltă globală de 100 mii tone. Dacă nu vom avea ploi, roada va fi mai mică, dar noi vorbim de o prognoză. Poate fi de până la 1.8 tone la hectar, depinde ce intimperii vom avea", a spus Vasile Şarban, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii
Totuşi, sunt şi agricultori care au riscat şi au semănat rapiţa mai devreme şi, contrar prognozelor, ar putea avea o recoltă mai bună.
"Am semănat în uscat şi prima ploaie în august care a fost ne-a dat rezultate. Am mers un pic împotriva ştiinţei fiindcă temperatura afară era peste 30 grade şi specialiştii nu ne-au recomandat să semănam. Intră în iarnă foarte bine,are rădăcină formată. Noi vrem 3-4 tone la hectar, dar toamna se numără bobocii", a spus Nicoale Sprîncean, fermier din satul Hîrtopul Mare.
Din rapiţă se obţine ulei, care este folosit atât în alimentaţie, cât şi în industrie.
Fermierul spune că pierderile ar putea fi de ordinul milioanelor de lei.
"Semință, îngrășămintele, plata muncii, combustibilul toate cheltuielile directe undeva opt - nouă mii de lei la hectar. Aproape două milioane de lei", a spus Mihai Cerguţă, fermier din satul Cimişeni.
În acest an, în ţară au fost semănate peste 40 de mii de hectare cu rapiţă, o suprafaţă cu aproape 13 mii de hectare mai mare decât în 2017.
"Preconizăm o recoltă globală de 100 mii tone. Dacă nu vom avea ploi, roada va fi mai mică, dar noi vorbim de o prognoză. Poate fi de până la 1.8 tone la hectar, depinde ce intimperii vom avea", a spus Vasile Şarban, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii
Totuşi, sunt şi agricultori care au riscat şi au semănat rapiţa mai devreme şi, contrar prognozelor, ar putea avea o recoltă mai bună.
"Am semănat în uscat şi prima ploaie în august care a fost ne-a dat rezultate. Am mers un pic împotriva ştiinţei fiindcă temperatura afară era peste 30 grade şi specialiştii nu ne-au recomandat să semănam. Intră în iarnă foarte bine,are rădăcină formată. Noi vrem 3-4 tone la hectar, dar toamna se numără bobocii", a spus Nicoale Sprîncean, fermier din satul Hîrtopul Mare.
Din rapiţă se obţine ulei, care este folosit atât în alimentaţie, cât şi în industrie.
fermieri, Mihai Cerguţă, Nicoale Sprîncean, Rapiță, recolta, seceta, Vasile Şarbantoate TAG-urile
Economie
Economie