Aproape 700 de politicieni şi-au depus candidaturile pentru scrutinul prezidenţial care va avea loc pe 14 iunie în Iran, un stat islamic în care preşedintele deţine puterea executivă şi îi este subordonat liderului suprem al Revoluţiei islamice, în prezent ayatollahul Ali Khamenei, potrivit mediafax.ro.

În total, 686 de candidaţi s-au înscris în scrutinul prezidenţial din iunie. Cel mai tânăr candidat are 19 ani, iar cel mai în vârstă doritor de a ocupa postul de preşedinte are 87 de ani. Astfel, a fost bătut recordul fostului scrutin din această ţară, când au fost înregistraţi 475 de candidaţi. În prezent, postul este deţinut de Mahmoud Ahmadinejad, care este la al doilea mandat şi nu mai are dreptul să candideze.

Printre celebrităţile înscrise în cursa electorală se numără Davoud Ahmadinejad, fratele actualului preşedinte, principalul consilier prezidenţial Esfandiar Rahim Mashaei şi fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani. Rafsanjani, care a fost preşedinte în perioada 1989 - 1997, este principalul adversar politic al actualului şef al statului.

În cursa electorală s-a înscris şi Said Jalili, negociatorul-şef iranian şi reprezentantul direct al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în dosarul nuclear. Printre candidaţi se numără diplomatul Ali Akbar Velayati şi primarul Teheranului, Mohammad Baqer Qalibaf.

Înscrierea candidaţilor s-a încheiat sâmbătă, dar candidaturile vor fi analizate de Consiliul Gardienilor, format din conservatori islamici numiţi de liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Consiliul Gardienilor va stabili care candidaţi îndeplinesc condiţiile constituţionale de a fi loiali principiilor Republicii Islamice Iran. Candidaturile vor fi validate până pe 23 mai. Scrutinul prezidenţial se va desfăşura pe 14 iunie.

Cea mai înaltă autoritate din Iran este "liderul Revoluţiei islamice" ("liderul suprem"), responsabil de stabilirea direcţiilor principale şi de supravegherea politicilor generale din Republica Islamică Iran. Liderul suprem - în prezent ayatollahul Ali Khamenei - este comandantul forţelor armate, al serviciilor de informaţii şi este singurul în măsură să declare pacea sau războiul.

După liderul suprem, Constituţia stabileşte că preşedintele este următoarea autoritate. Preşedintele, ales prin sufragiu universal pentru un mandat de patru ani, deţine atribuţii executive, el fiind şeful guvernului. Un preşedinte poate avea cel mult două mandate.