Cetăţenii din Macedonia sunt aşteptaţi la urne pentru a se expune în cadrul unui referendum privind schimbarea numelui ţării. Autorităţile de la Skopje vor să afle dacă poporul susţine acest lucru, o condiţie necesară pentru a pune capăt disputei cu statul vecin, Grecia.  

De înţelegerea cu autorităţile elene depinde parcursul euroatlantic al ţării din Balcani. Atena s-a opus constant invitării Macedoniei în UE şi în NATO, deoarece susţine că se face o confuzie între ţara vecină şi provincia greacă cu acelaşi nume. Fosta republică yugoslavă însă, nu are nicio legătură cu regiunea elenă, iar locuitorii ei sunt de origine slavă. Ţara a devenit membră ONU sub denumirea de FYROM.

"Sper că va fi un proces democratic fără probleme. Sper că oamenii vor alege ca ţara noastră să meargă mai departe: spre UE, spre NATO, spre relaţii de prietenie cu ţările vecine", a declaratt Nikola Dimitrov, ministru de Externe al Macedoniei.

Problema nu pare să fie rezultatul referendumului, cât prezenţa la urne. Sondajele arată că în jur de 50 la sută se pronunţă pentru stingerea conflictului cu Grecia prin schimbarea denumirii ţării, însă preşedintele şi opoziţia au dus o intensă campanie în care au cerut oamenilor să nu se prezinte la urne. În plus, pe reţelele de socializare s-a desfăşurat o campanie similară. Referendumul are rol consultativ, iar decizia finală aparţine Parlamentului de la Skopje. Grecia a expulzat recent o serie de diplomaţi ruşi pe care i-a acuzat că au desfăşurat acţiuni ostile menite să submineze negocierile cu Macedonia în privinţa denumirii ţării. Rusia, care se opune vehement extinderii NATO, acţionează pe toate căile pentru a zădărnici parcursul euroatlantic al ţărilor din Balcanii de Vest. În 2016, autorităţile din Muntenegru, o altă fostă republică yugoslavă, au anihilat o tentativă de lovitură de stat organizată cu sprijinul Moscovei chiar în ziua alegerilor parlamentare.