Guvernul a avizat pozitiv, în ședința de astăzi, pachetul legislativ pentru reforma fiscală. Acesta prevede stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate.

Guvernul urmărește astfel, să combată fenomenul salariilor în plic care, în prezent, are 2 efecte: pensii mici (pentru că nu se contribuie la sistemul de pensii) și venituri mai reduse la bugetul de stat colectate sub formă de impozite. Pentru a reduce fenomenul salariilor în plic Executivul propune:

-    reducerea impozitului pe venit pentru persoane fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice,

-    reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18% ( se referă exclusiv la sectorul corporativ),

-   dublarea scutirii personale, de la 11.280 de lei la 24.000 de lei. Pentru prima dată, cei care primesc salarii sub minimul de existență (1.862,4 lei în 2017) nu vor mai plăti impozite.

De asemenea, pentru a elimina evaziunea fiscală a agenților economici din domeniul serviciilor HORECA și taximetrie se propun următoarele:

-  pentru industria HORECA - reducerea cotei TVA de la 20% la 10% pentru serviciile din restaurante, hoteluri, cafenele, catering  etc,

- pentru activitatea taximetriștilor se propune un regim special de impozitare a angajaților cu salarii sub 10.000 de lei lunar cu aplicarea unui impozit fix pe venit  de 500 de lei lunar. Totodată, se măresc amenzile pentru activitatea fără licență, iar pasagerul poate refuza achitarea călătoriei dacă nu primește bon de casă.

Pentru a aduce banii din economia tenebră în economia reală, Guvernul a decis că persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice  sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018. Guvernul precizează că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc, dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În așa mod, Guvernul,  în urma discuțiilor cu partenerii externi, urmărește să se asigure că în Republica Moldova nu vor mai intra bani frauduloși sau proveniți din furtul miliardului ori alte ilegalități.

Pachetul legislativ avizat pozitiv astăzi de Guvern mai prevede și o serie de acțiuni care urmăresc să scadă presiunea și să stimuleze mediul de afaceri, printre care: majorarea de la 2 la 3 ani a termenului-limită de repatriere a valutei pentru rezultatele contractelor externe, controlul la fața locului se va face doar după verificarea actelor, limitarea atribuțiilor Serviciului de Informații și Securitate legate de investigarea infracțiunilor economice și anularea amenzilor și penalităților de întârziere în cazul achitării impozitelor și taxelor până la 10 decembrie 2018.

Prim-ministrul a menționat că acest pachet legislativ este unul complex, salutat de mediul de afaceri, și a mulțumit colegilor din Parlament și Guvern care au muncit la elaborarea acestuia.  Premierul a specificat că, potrivit unui studiu, bugetul de stat nu primește aproximativ 3,5 miliarde de lei din cauza plății salariilor în plic, iar implementarea pachetului legislativ va contribui la eliminarea acestui fenomen.

”Prin intermediul dezvoltării mediului de afaceri, investițiilor, creării locurilor de muncă putem rezolva și toate celelalte probleme despre care vorbesc oamenii în fiecare zi: salarii, pensii, să nu plece peste hotare, să dezvoltăm infrastructura drumurilor, să acordăm servicii medicale și de educație de calitate. Pentru a rezolva toate aceste probleme trebuie să ai capacitate financiară. Capacitate financiară înseamnă o dezvoltare economică bună a Republicii Moldova”, a subliniat Pavel Filip.

Prim-ministrul a solicitat Ministerului Finanțelor să se asigure că reforma fiscală este implementată cu atenție. Pachetul  legislativ avizat astăzi pozitiv de Guvern urmează să fie examinat și adoptat de Parlament și să intre în vigoare la data de 1 octombrie 2018.