Regatul Unit îşi schiţează primele obiective pentru viitoarele negocieri comerciale cu Uniunea Europeană
foto: globalist.it
Guvernul de la Londra va comunica luna viitoare mai multe detalii despre obiectivele pe care le va urmări la negocierile cu Uniunea Europeană după realizarea Brexitului pe 31 ianuarie, a declarat duminică ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, informează Reuters.
''Vom publica obiectivele noastre pentru negociere (...) în timp util după 31 ianuarie. Dar ideea de bază este că vom avea controlul asupra regulilor noastre, nu vom fi doar nişte asimilatori de reguli (ale UE), nu vom avea divergenţe doar de dragul divergenţelor, vom începe de pe o poziţie de egalitate'', a explicat Barclay la postul BBC, scrie agerpres.ro.
''Principala oportunitate este că vom putea să ne stabilim propriile standarde, standarde exigente, asupra drepturilor lucrătorilor, mediului, ajutoarelor de stat, ca parte a politicii comerciale'', a completat el.
Barclay a reafirmat că ambiţia guvernului condus de Boris Johnson este să convină cu UE un acord comercial ambiţios, negociind în paralel acorduri comerciale cu alte state, în special cu SUA.
Şi Comisia Europeană îşi va formula luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri, care vor fi prezentate statelor membre ale UE pe 25 februarie. Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile comunitare. Însă guvernul britanic doreşte să înceteze tratamentul preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii comunitari şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.
Viitoarea relaţie dintre Regatul Unit şi UE va trebui, din punctul de vedere al Londrei, să fie definitivată până la încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, prevăzută pentru 31 decembrie 2020. Considerând acest termen prea ambiţios, europenii au evocat o posibilă prelungire a acestei perioade de tranziţie, idee însă exclusă până în prezent de Boris Johnson.
''Vom publica obiectivele noastre pentru negociere (...) în timp util după 31 ianuarie. Dar ideea de bază este că vom avea controlul asupra regulilor noastre, nu vom fi doar nişte asimilatori de reguli (ale UE), nu vom avea divergenţe doar de dragul divergenţelor, vom începe de pe o poziţie de egalitate'', a explicat Barclay la postul BBC, scrie agerpres.ro.
''Principala oportunitate este că vom putea să ne stabilim propriile standarde, standarde exigente, asupra drepturilor lucrătorilor, mediului, ajutoarelor de stat, ca parte a politicii comerciale'', a completat el.
Barclay a reafirmat că ambiţia guvernului condus de Boris Johnson este să convină cu UE un acord comercial ambiţios, negociind în paralel acorduri comerciale cu alte state, în special cu SUA.
Şi Comisia Europeană îşi va formula luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri, care vor fi prezentate statelor membre ale UE pe 25 februarie. Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile comunitare. Însă guvernul britanic doreşte să înceteze tratamentul preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii comunitari şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.
Viitoarea relaţie dintre Regatul Unit şi UE va trebui, din punctul de vedere al Londrei, să fie definitivată până la încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, prevăzută pentru 31 decembrie 2020. Considerând acest termen prea ambiţios, europenii au evocat o posibilă prelungire a acestei perioade de tranziţie, idee însă exclusă până în prezent de Boris Johnson.