Opt elemente sunt atribuite cu statut de monument de categorie naţională. Totodată, unele înscrisuri din Registrul monumentelor au fost corectate, iar altele excluse.  

Potrivit Ministerului Culutirii, cele opt elemente noi, înscrise în Registrul monumentelor, sunt: Sediul Academiei de Științe a Moldovei din Chișinău; Conacul Cristi-Korotnev din satul Lupa-Recea, raionul Strășeni; Clădirile Școlii de Meserii (bloc de studii, ateliere), Grajdul pentru cai al fostului conac Macarov-Mavrocordat, Moara cu motor și Podul de piatră din satul Corbu, raionul Dondușeni; Cimitirul evreiesc din satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, și Biserica „Sfântul Ilie” din satul Albota de Sus, raionul Taraclia.

Modificările adoptate mai vizează corectarea înscrisului eronat al denumirii bisericii din satul Cuhnești, raionul Glodeni.

Aceasta a fost cunoscută ca „Adormirea Maicii Domnului”, pe când denumirea istorică corectă, demonstrată este „Nașterea Maicii Domnului”. De asemenea, au fost excluse înscrisurile eronate de la pozițiile 1063 (biserica de lemn din satul Albinețul Vechi, raionul Fălești, care nu a existat în această localitate) și 403 (biserica din satul Giurgiulești, raionul Vulcănești). Ministerul Culturii menţionează că biserica de cărămidă „Sf. Gheorghe” a funcționat aici până în 1948, când a fost închisă de autoritățile sovietice și, în anii ’50, demolată. Astfel, în 1993, în Registrul monumentelor a fost inclusă informația despre un bun care, de facto, nu mai exista.

Autoritățile publice locale, proprietarii, gestionarii bunurilor imobile au fost informați de către Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) despre demararea procesului de înscriere/modificare în Registrul monumentelor a acestor bunuri.

Conform ministrului Culturii, Sergiu Prodan, Registrul monumentelor s-a îmbogățit cu aceste noi înscrisuri la sugestia cercetătorilor, dar și datorită interesului turistic față de ele.

„Prin înscrierea în Registru, vom păstra autenticitatea lor și le vom pune mai bine în valoare. Sunt elemente importante ale patrimoniului cultural-istoric național, iar astfel accentuăm însemnătatea lor pentru circuitul vieții cotidiene, sporim interesul turistic și contribuim la dezvoltarea durabilă a economiei”, a menționat ministrul Culturii.