Grecia este ţara în care criza din zona euro s-a resimţit cel mai mult. Pentru a preveni agravarea situaţiei în regiune, Uniunea Europeană împreună cu FMI şi Banca Mondială, au oferit Atenei miliarde de euro, în schimbul unor planuri de redresare, bazate pe disponibilizări masive şi reduceri de salarii şi pensii.

Grecia se luptă cu datorii uriaşe şi o recesiune ce durează deja de 5 ani. Nici până în prezent, liderii europeni nu au reuşit să salveze statul elen. Asta chiar dacă, Uniunea Europeană împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au oferit, în total, împrumuturi de 240 de miliarde de euro Greciei. În 2010, a fost convenit primul plan de salvare, în valoare de 110 miliarde de euro. S-a ajuns la acest acord pentru că statul elen avea costuri de împrumut atât de mari încât finanţarea de pe pieţele financiare internaţionale nu mai era posibilă.

Cel de-al doilea plan de salvare, de 130 de miliarde de euro, a fost negociat la începutul acestui an. Acesta prevede nu doar acordarea unui ajutor public, dar şi ştergerea parţială a datoriei greceşti deţinute de către creditorii privaţi. Dar, potrivit experţilor, preţul cerut de creditori pentru acest ajutor a fost pe măsură. Reducerea salariului minim cu 22 la sută, scăderea pensiilor, disponibilizarea a numeroşi funcţionari publici, desfiinţarea sporului de vechime în muncă, măsuri mai drastice pentru bănci, reduceri de fonduri pentru medicamente: au fost doar câteva dintre măsurile de austeritate adoptate de statul elen. Toate au lovit dureros în cetăţeanul de rând, iar principalul subiect al alegerilor de astăzi este anume renegocierea acestui plan de salvare.