RESTANŢE LA ACORDUL CU UE: Autorităţile au înregistrat restanţe de 30 la sută
Embed:
Autorităţile au restanţe la implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Aproape 30 la sută din planul de acţiuni privind implementare acestuia pentru 2017-2019 au rămas neîndeplinite. Datele au fost prezentate de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul audierilor în comisia de profil a Parlamentului. Printre domeniile restante se numără cel al transporturilor, mediului, dar şi dialog economic şi comerţ.
În cadrul audierilor, au fost prezentate informaţii despre proiectele care urmează să fie aprobate, în cadrul implementării Acordului de Asociere. Deşi multe dintre acestea se referă la modificările tehnice ale unor legi, altele sunt proiecte mai ample.
"Restanţa ţine de necesitatea, conform normelor europene, de a institui în domeniul transporturilor, inclusiv, în domeniul feroviar un birou de investigare a accidentelor şi incidentelor. Vom supune consultărilor publice acest proiect", a spus secretarul de stat al ministerului Economiei şi Infrastructurii, Iulian Postică.
"Dacă să ne referim la domeniile, în care sunt restanţele, trei sunt în domeniul biodiversităţii şi trei - în domeniul poluării şi evaluării de mediu", a spus secretarul de stat al ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Dorin Andros.
Responsabilii din cadrul Guvernului explică restanţele prin insuficienţa angajaţilor calificaţi, dar şi tensiunile politice din anul trecut.
"Am avut mai multe fluctuaţii politice, în special anul trecut, 2019, efectiv Guvernul nu a putut aproba anumite hotărâri. Dacă nu îndeplinim o măsură ce ţine de deşeuri sau de tratare a apei, efectul imediat este că vom răsufla cu un aer mai puţin curat, la fel în domeniul transporturilor - siguranţă", a spus secretarul de stat al MAEIE, Tatiana Molceac.
La rândul lor, deputaţii din cadrul comisiei de profil susţin că ar trebui mai des audiaţi responsabilii ministerelor vizate.
"Noi am cerut de la actualul Guvern lista de proiecte de legi care sunt restanţe. În comisia politică externă, în fiecare luni sau în fiecare săptămână să încercăm noi să abordăm ministerele respective, care au această restanţă", a spus preşedintele fracţiunii PDM, Dumitru Diaov.
"Integrarea europeană a trecut ca şi prezenţa ca supleant. Nu mai este una prioritară, deşi o încercăm să o promovăm şi să facem mai vizibilă. Rolul de coordonator al ministerului de Externe presupune şi o monitorizare mult mai strictă", a spus deputatul PPDA, Iurie Reniţă.
La rândul lor, experţii susţin că, la această etapă, ţara noastră trebuie să progreseze mai ales în domeniile prioritare cum ar fi justiţia.
"Noi am atins un anumit plafon de valorificare a Acordului de Asociere, care nu poate să fie dezvoltat mai departe semnificativ, fără reforme structurale importante şi fără creşterea capacităţii de producţie şi de export. Restul sunt nişte ostilaţii minore", a spus expertul economic, Roman Chircă.
Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat în data de 27 iunie 2014.
În cadrul audierilor, au fost prezentate informaţii despre proiectele care urmează să fie aprobate, în cadrul implementării Acordului de Asociere. Deşi multe dintre acestea se referă la modificările tehnice ale unor legi, altele sunt proiecte mai ample.
"Restanţa ţine de necesitatea, conform normelor europene, de a institui în domeniul transporturilor, inclusiv, în domeniul feroviar un birou de investigare a accidentelor şi incidentelor. Vom supune consultărilor publice acest proiect", a spus secretarul de stat al ministerului Economiei şi Infrastructurii, Iulian Postică.
"Dacă să ne referim la domeniile, în care sunt restanţele, trei sunt în domeniul biodiversităţii şi trei - în domeniul poluării şi evaluării de mediu", a spus secretarul de stat al ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Dorin Andros.
Responsabilii din cadrul Guvernului explică restanţele prin insuficienţa angajaţilor calificaţi, dar şi tensiunile politice din anul trecut.
"Am avut mai multe fluctuaţii politice, în special anul trecut, 2019, efectiv Guvernul nu a putut aproba anumite hotărâri. Dacă nu îndeplinim o măsură ce ţine de deşeuri sau de tratare a apei, efectul imediat este că vom răsufla cu un aer mai puţin curat, la fel în domeniul transporturilor - siguranţă", a spus secretarul de stat al MAEIE, Tatiana Molceac.
La rândul lor, deputaţii din cadrul comisiei de profil susţin că ar trebui mai des audiaţi responsabilii ministerelor vizate.
"Noi am cerut de la actualul Guvern lista de proiecte de legi care sunt restanţe. În comisia politică externă, în fiecare luni sau în fiecare săptămână să încercăm noi să abordăm ministerele respective, care au această restanţă", a spus preşedintele fracţiunii PDM, Dumitru Diaov.
"Integrarea europeană a trecut ca şi prezenţa ca supleant. Nu mai este una prioritară, deşi o încercăm să o promovăm şi să facem mai vizibilă. Rolul de coordonator al ministerului de Externe presupune şi o monitorizare mult mai strictă", a spus deputatul PPDA, Iurie Reniţă.
La rândul lor, experţii susţin că, la această etapă, ţara noastră trebuie să progreseze mai ales în domeniile prioritare cum ar fi justiţia.
"Noi am atins un anumit plafon de valorificare a Acordului de Asociere, care nu poate să fie dezvoltat mai departe semnificativ, fără reforme structurale importante şi fără creşterea capacităţii de producţie şi de export. Restul sunt nişte ostilaţii minore", a spus expertul economic, Roman Chircă.
Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat în data de 27 iunie 2014.