Restaurarea cărţilor, arta care ne permite să păstrăm înţelepciunea de secole a înaintaşilor, este aplicată şi în câteva instituţii din Moldova. Unul dintre puţinii moldovenii care ştie să readucă la viaţă paginile afectate de timp, munceşte, zilnic, în laboratorul Muzeului Naţional de Istorie. 

Constantin Moga are 62 de ani. De mai bine de două decenii restaurează filele cărţilor care au şi peste 200 de ani. Întregul proces durează până la trei luni.

"Am început acest lucru corespunzător individual acasă. Sunt cărţi foarte deteriorate cu care este nevoie de lucrat cu fiecare foiţă în parte. Ungem cu clei după care aceste rupturi le întărim cu hârtie, cu voal japonez", spune restauratorul Constantin Moga.

După aplicarea cleiului, pagina este acoperită cu o bucată de pâslă desupra căreia se pune o placă de lemn şi este lăsată să se usuce trei ore sub presiune. În final, sunt îndreptate paginile şi se anexează coperta cărţii.

"Avem ghilotina. Am tăiat faţa, partea din faţă a cărţii şi cele de sus şi de jos şi am obţinut netezirea cărţii", a explicat el.

Unii oameni spun că sunt gata să plătească sute de euro pentru a avea în propria bibliotecă o carte de peste 200 de ani.

"Dacă aş avea o carte foarte veche, de prin anii 1600, 1700, aş restaura, aş investi în ea. Sigur asta costă. M-aş simţi mândru că deţin aşa o comoară", a spus un bărbat.

"Ar fi un scop nobil să restaurăm cărţi vechi. Ar purta şi o nuanţă de amintiri pentru generaţia viitoare", a zis o tânără.

"Nu cred că aş restaura, sincer nici nu e interesant acum să le citeşti", a spus un alt bărbat.

Preţul restaurării unei cărţi vechi începe de la 100 de euro şi poate ajunge la mii de euro.