Anul 2013 a scris istoria ţării noastre. A fost un an zbuciumat, care, după negocieri intense, a adus Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Ţara noastră a parafat Acordul de Asociere la UE, un document cu un conţinut îndrazneţ, care presupune noi reguli în relaţiile moldo-comunitare. Totul s-a întâmplat pe fundalul ameninţărilor venite din Est şi a vizitelor de rang înalt din Vest.

În pofida crizei politice de la începutul anului, Republica Moldova trebuia să meargă înainte spre Uniunea Europeană. Astfel, politicienii au fost nevoiţi să găsească un compromis şi să conştientizeze importanţa evenimentului ce avea să vină în toamna anului. Între timp, Federaţia Rusă a tot încercat, prin diferite metode, să schimbe calea aleasă de ţara noastră.

În ziua când Moldova marchează Ziua Victoriei, amintirile despre război, inerţia şi greii estradei ruse Lev Leşcenko şi Iosif Kobzon scot mii de oameni în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. 

Mulţimea adunată în centrul capitalei ascultă melodii de altă dată şi manifestă un profund respect faţă de eroii celui de-al Doilea Război Mondial. Ca la el acasă, vicepremierul rus Dmitri Rogozin urcă în scenă şi le sugerează moldovenilor cum trebuie sărbătorită ziua de 9 mai. Asta în timp ce autorităţile ştiau că oficialul rus este la Chişinău într-o vizită privată. 

"Vreau să vă spun că aş fi foarte bucuros dacă Ziua Victoriei va fi sărbătorită în Moldova, în fiecare an, la fel ca acum. E o sărbătoare care leagă Rusia de Moldova, dar şi de celelalte ţări din fosta Uniune Sovietică", a declarat Rogozin.

Concertul şi atmosfera cu iz sovietic din centrul capitalei stârnesc indignarea unui grup de protestatari, care încearcă să zădărnicească manifestaţiile. 

Gestul oaspetelui de la Moscova a fost privit de multă lume ca unul nu tocmai prietenos la adresa populaţiei ţării. De 9 mai, când toată Europa sărbătoreşte Ziua Europei, la Chişinău a predominat atmosfera sovietică, iar Ziua Europei a fost transferată de către autorităţi pe 18 mai.

Pe 18 şi 19 mai, Moldova a sărbătorit Zilele Europei. Cu această ocazie, la Chişinău vine într-o vizită privată comisarul european pentru Extindere şi Politică de vecinătate, Stefan Fule.

La Chişinău, Fule declară că Moldova trebuie să susţină instituţiile democratice, dar nu să le submineze. Comisarul european era în ţara noastră într-un moment în care clasa politică încerca să iasă din impas şi să formeze un nou Guvern.

"Evenimentele recente din Republica Moldova m-au făcut să reflectez asupra problemelor cu care se poate confrunta procesul politic. Este important să dezvoltăm instituţiile democratice, dar nu să le subminăm. Doar prin intermediul unor politicieni care sunt devotaţi unor reforme reale şi democratice putem realiza beneficii pentru cetăţeni", a spus oficialul european.

Stefan Fule se întâlneşte cu reprezentanţii partidelor parlamentare. Comuniştii boicotează întrevederea. Fule merge la sediul PCRM, împreună cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, însă aici li se întoarce spatele. Comuniştii explică, ulterior, printr-un comunicat de presă, că au refuzat să discute cu oficialul european în semn de protest faţă de comportamentul său în timpul vizitei la Chişinău. 

"Domnul preşedinte nu este la birou şi întâlnirea nu poate avea loc. Despre motive trebuie să-l întrebaţi pe el, am venit mereu cu intenţii bune şi deschis pentru a discuta despre probleme importante. Despre agenda relaţiilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană", a anunţat Stefan Fule.

Cu doar câteva ore mai devreme, liderul comuniştilor declara însă că are ce discuta cu demnitarul european.

"O să-i povestesc despre istoria de insucces a Uniunii Europene aici la noi în Moldova şi despre intervenţia lor nu prea reuşită în aşa-numita europenizare a Moldovei", a afirmat Voronin. 

Autorităţile de la Chişinău spun, după discuţiile cu Stefan Fule, că oficialul european a atenţionat că mai avem de muncit la capitolul democraţie.

"Suntem conştienţi de faptul că evoluţia relaţiilor cu UE depinde în mod direct de ritmul cu care vom implementa reformele democratice şi vom combate corupţia", a declarat Nicolae Timofti.

În mai puţin de o lună de la vizita lui Fule, la Chişinău vine şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Ashton ne dă asigurări că, la Vilnius, Moldova va avea motiv de sărbătoare. Demnitarul spune că Uniunea Europeană promite tot ajutorul necesar pentru ca ţara noastră să se apropiere de spaţiul comunitar. 

"Cred că la summitul de la Vilnius, din noiembrie, vom celebra relaţia puternică dintre Moldova şi Uniunea Europeană. La fel, vom puncta priorităţile pentru viitor. Mai mult decât atât, am venit la Chişinău să transmit un mesaj de susţinere din partea Uniunii Europene pentru Moldova şi pentru viitorul ei", a spus Catherine Ashton.

În scurta sa vizită la Chişinău, şefa diplomaţiei europene are întrevederi cu primele personae în stat. Premierul Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, declară că parafarea Acordului de Asociere va fi posibilă dacă şi angajamentele luate faţă de Uniunea Europeană vor fi îndeplinite corect şi conform cerinţelor comunităţii. 

"Acest Guvern are o viziune clară asupra viitorului ţării. Noi suntem europeni şi în această calitate ne dorim să aderăm la familia europeană", a dat asigurări premierul Iurie Leancă,

"Această vizită ne-a întărit şi mai mult încrederea că noi suntem capabili, pe termen scurt, până la Vilnius, să obţinem ceea ce ne dorim ca să fie parafat textul acordului de asociere", a subliniat preşedintele Parlamentului, Igor Corman. 

La întrevederea dintre diplomatul european şi liderii fracţiunilor parlamentare urmau să participe şi comuniştii care, însă, au ignorat-o. Reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale fac un apel către oficialul european în privinţa problemei transnistrene. Societatea civilă a cerut ca Uniunea Europeană să convingă Moscova să nu-şi consolideze prezenţa militară în stânga Nistrului. 

Câteva zile mai târziu, preşedintele României, Traian Băsescu, trece Prutul. La Chişinău, liderul de la Cotroceni a fost întâmpinat cu onoruri militare. Preşedintele României a făcut o “baie de mulţime”, care l-a aclamat şi aplaudat. Alţii, însă, l-au huiduit.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi omologul său roman au discutat despre relaţiile dintre cele două ţări.

"Domnul preşedinte este un prieten al Republicii Moldova şi chiar suntem prieteni. Între ţările noastre există o relaţie de frăţietate şi acest sentiment îl resimt şi astăzi", a declarat Nicolae Timofti.

"În opt ani şi jumătate am bătut practic toate continentele lumii. Am trecut de mult la faza în care mai aveam emoţii. Singura vizita în care în care ori de câte ori vin este Republica Moldova. Noi avem un parteneriat de sânge pentru că aşa ne-a lăsat Dumnezeu", a spus Traian Băsescu.

La întâlnirea cu şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, este abordat subiectul integrării europene.

"Capul priorităţilor este agenda europeană. Am constatat din ambele părţi că am ajuns la o relaţie sănătoasă, o relaţie transparentă. Am transmis mesajul domnului preşedinte că aşteptăm ca şi la Bucureşti să fie ratificat tratatul privind regimul de frontieră", a afirmat Igor Corman.

Iar la întrevederea cu premierul Iurie Leancă, discuţiile se axează pe implementarea mai multor proiecte, unele finanţate de România. Liderul de la Bucureşti dă asigurări autorităţilor din Moldova că eliberarea permiselor de mic trafic la frontieră va fi reluată, procedura fiind sistată din motive tehnice. Băsescu mai promite că România va majora numărul burselor acordate tinerilor din Moldova, care vor să-şi continue studiile peste Prut. 

Şirul vizitelor menite să întărească poziţia proeuropeană a ţării, în preajma Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, continuă. În ajunul Zilei Independenţei, în ţara noastră vin premierul Românei, Victor Ponta, şi comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger. Oficialii sosesc în Moldova pentru a participa la festivitatea de lansare a lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. Un proiect mult aşteptat, care devine posibil datorită finanţării europene.

De Ziua Independenţei, prim-ministrul Moldovei şi cel al României depun flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, iar câteva ore mai târziu iau parte la ceremonia de lansare a lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. 

În timp ce pe malul drept al Nistrului sunt implementate proiecte menite să integreze Moldova în Uniunea Europeană, pe malul stâng se poartă negocieri pentru apropierea regiunii de Rusia. Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, declară că este convins că, până în 2015, partea de est a Moldovei va fi recunoscută ca stat independent. Aşa-numitul consiliu al înţelepţilor din Transnistria decide să fie elaborat un plan de integrare a regiunii în Uniunea Euroasiatică. Totodată, în stânga Nistrului se adoptă o declaraţie, prin care se impune ajustarea legislaţiei regiunii la cea a Rusiei.

Şi pentru că vizitele oficialilor europeni vin una după alta, la câteva zile de la Ziua Independenţei, Rusia, prin intermediul vicepremierul Dmitri Rogozin, îşi face simţită prezenţa la Chişinău. Cu cât Republica Moldova se apropie de summitul de la Vilnius, cu atât şi presiunile Federaţiei Ruse devin mai dure, menite să distrugă visul european al ţării noastre.

Sosit la Chişinău la invitaţia guvernanţilor, vicepremierul rus Dmitri Rogozin lansează un avertisment dur - Moldova şi-ar putea pierde avantajele asigurate de acordurile economice bilaterale, dacă va continua să viseze la un viitor european. 

"Prin virajele sale europene, partea moldovenească nu trebuie să desprindă vagoanele de la locomotivă, pentru a nu le pierde. Sectorul energetic este important, mai ales în ajunul frigurilor şi iernii, a toamnei friguroase. Sperăm că nu veţi îngheţa", a menţionat oficialul de la Kremlin.

În aceeaşi zi cu Rogozin, însă mult mai discret şi cu un ajutor concret, la Chişinău vine şi preşedintele Parlamentului Suediei, stat care este unul dintre marii noştri susţinători în drumul spre Uniunea Europeană. Pe lângă sprijinul financiar acordat, oficialul suedez ne asigură că summitul de la Vilnius va reprezenta un reper important în parcursul european al ţării noastre. La Chişinău, înaltul oficial de la Stockholm are întrevederi cu omologul său, Igor Corman, dar şi cu alţi demnitari moldoveni.

"Suedia este liderul printre ţările UE dacă vorbim de asistenţa pentru Republica Moldova. Avem aici în proces de implementare 16 proiecte, cu un sprijin financiar de 32 milioane de euro", a declarat Corman.

Per Westerberg declară că Moldova a înregistrat progrese în implementarea agendei europene. 

"Cred că parafarea Acordului de Liber Schimb este posibilă. Noi vom face tot ce putem ca să existe un Acord de Liber Schimb între Moldova şi UE", a dat asigurări preşedintele Parlamentului Suediei.

O altă ameninţare din partea lui Dmitri Rogozin este aruncată a doua zi şi la Tiraspol. În cadrul vizitei în regiunea transnistreană, Rogozin spune că Moldova ar putea pierde partea de est, dacă semnează Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. 

"Dacă intraţi în NATO, vă zic la revedere. Singuri vă veţi semna verdictul, aşa cum a făcut Saakaşvili. Vom vedea cine e mai tare. Noi implementăm acum programul de înarmare, vom renova forţele militare", a subliniat Rogozin.

Între timp, serviciul sanitar rus "Rospotrebnadzor" anunţă că ar putea să respingă loturi de vin din Moldova. Şeful instituţiei, Ghennadi Onişcenko, nu exclude revenirea la situaţia din 2006, când vinurile moldoveneşti au fost interzise pe piaţa rusească. Puţin timp mai târziu, Moldova are embago impus. Ţara noastră nu este singura care intră în război comercial cu Federaţia Rusă. În aceeaşi situaţie sunt şi vecinii ucraineni. Kievul este ameninţat că dacă va semna Acordul de Asociere, va înceta să mai fie un partener pentru Rusia. Iar dacă va accepta prietenia Rusiei, Ucraina ar putea conta pe gaze de până la trei ori mai ieftine.

Moldova continuă să-şi facă temele pentru testul preaderării la Uniunea Europeană, în timp ce emisari politici de rang înalt vin unul după altul la Chişinău. Cei ai Vestului ne încurajează, cei ai Estului ne spun să întoarcem spatele comunităţii europene. La Chişinău soseşte şi patriarhul Rusiei, Kiril. Cum era de aşteptat, capul Bisericii Ortodoxe Ruse accentuează că poporul moldovenesc şi cel rus au puternice rădăcini istorice.

La sosirea pe Aeroportul Internaţional Chişinău, capul Bisericii Ordotoxe Ruse spune că se va ruga pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova. În capitală, patriarhul Kiril participă la festivitatea dedicată împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Chişinău.

"Înfiinţarea Eparhiei de Chişinău se datorează dorinţei arzătoare a moldovenilor de a trăi în unitate cu popoarele din Sfânta Rusie care, umăr la umăr cu poporul moldav, erau gata să apere viaţa şi credinţa", a spus patriarhul.

Mitropolitul Moldovei, Vladimir, îi mulţumeşte pentru susţinere.

"Vă rugăm să ne daţi mereu sfaturi bune, să ne susţineţi întotdeauna pe calea cea bună pentru a păstra credinţa şi stabilitatea în societatea noastră", a declarat mitropolitul.

Credincioşii spun că este vorba despre un eveniment important pentru ţara noastră. Totuşi, unii consideră că vizita are un caracter politic:

"Sperăm că toată lumea o să se gândească la aceea că mai avem si suflet şi trebuie să ne întoarcem, în afară de fuga la serviciu, la şcoală, să ne reîntoarcem la noi înşine".

"Care este scopul vizitei patriarhului? Atât politic, cât şi religios. Mai mult politic, se pare. Este un interes pentru Moldova. A fost, este şi va fi".

Patriarhul Rusiei, Kiril, are parte la Chişinău şi de proteste. Manifestaţiile sunt organizate de reprezentanţii Consiliului Unirii şi ai Platformei Civice Acţiunea 2012, care susţin că vizita lui Kiril este o continuare a celei întreprinse de Rogozin.

"Vine de fapt ca o continuare a vizitei d-lui Rogozin, care a venit şi a adus ameninţări şi o declaraţie ofensatoate în direcţia cetăţenilor Republicii Moldova".

"Noi ne-am săturat de astfel de mesaje, care sunt emise de către oameni cu funcţii înalte din statul rus încă de 201 ani. Până aici. Asta să fie capătul".

În cea de-a doua zi a vizitei sale, patriarhul Rusiei, Kiril, vorbeşte la Chişinău, în cadrul slujbei oficiate la Catedrala "Naşterea Domnului", despre împăcare. Despre pace între popoare sub înalta oblăduire a Bisericii Ortodoxe Ruse. Totul vine după o săptămână plină de declaraţii ameninţătoare venite din est.

"Aş vrea ca, în Moldova, acel pilon spiritual, format din credinţa profundă a poporului moldav, să-şi găsească întruchiparea şi expresia în practica politică. Totul este trecător. Trebuie să ţinem minte, problemele, inclusiv cele economice, sunt trecătoare. Trec anii şi oamenii uită ce li s-a întâmplat", a spus patriarhul.

Mai mulţi lideri politici de la Chişinău au participat la serviciul divin oficiat de patriarhul Kiril şi chiar s-au întâlnit cu înaltul oaspete, dar au evitat să facă declaraţii publice despre cele discutate. Doar liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, spune că patriarhul rus a venit cu un mesaj de unitate pentru toţi politicienii. 

Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, nu a participat, din principiu, la liturghia oficiată de patriarh, el aflându-se într-o deplasare în România. Pe blogul său, Ghimpu scrie că a ales în această zi să fie alături de naţiunea sa, pe bogatul şi frumosul pământ dat de Dumnezeu şi nu alături de "poporul moldovenesc" al patriarhului Kiril şi de politicieni ca Dmitri Rogozin.

Iar politicienii moldoveni îl informează pe Kiril că integrarea europeană rămâne o prioritate pentru ţara noastră. Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, spune că integrarea europeană va rămâne pentru Moldova un model de dezvoltare şi că acest proces nu va afecta identitatea creştin-ortodoxă a moldovenilor. 

În aceeaşi zi, patriarhul Kiril pleacă în regiunea trasnistreană, unde oficiază un serviciu divin la Catedrala "Naşterea Domnului" din Tiraspol. Deşi spune că vizita sa nu are scop politic, patriarhul face declaraţii politice. Şi anume că problema transnistreană ar putea fi rezolvată doar în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor ţine cont şi de opinia cetăţenilor din stânga Nistrului. Şi după ce la Chişinău vorbeşte despre împacare, la Tiraspol patriarhul Rusiei separă locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, binecuvântând "poporul transnistrean", ca fiind unul separat de Republica Moldova.

Vizita patriarhului Kiril nu este văzută ca un motiv de bucurie pentru Mitropolia Basarabiei. Purtătorului de cuvânt al acesteia, părintele Ioan Cosoi, declară că înaltul ierarh a venit să se roage pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Euroasiatică şi asta s-a înţeles încă din primele declaraţii de la Aeroport ale patriarhului.

O lună mai târziu, declaraţia unui oficial european care vine la Chişinău zdruncină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Şefului Directoratului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi, spune că moldoveni vor putea călători fără vize în Uniunea Europeană doar după ce autorităţile vor elimina corupţia şi vor asigura funcţionalitatea justiţiei.

"Sunt lucruri exacte, cărora trebuie să le acordaţi atenţie sporită, şi anume îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul justiţiei şi implementarea acesteia într-un mod credibil", a subliniat oficialul european. 

În ciuda ameninţărilor care vin din Est, Chişinăul intră în febra pregătirilor pentru marele eveniment de la Vilnius. Coaliţia Pro-Europeană anunţă un miting de amploare pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.

Cu siguranţă, ziua de 3 noiembrie va intra în istorie. 100 de mii de oameni din toate colţurile ţării vin în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi transmit un mesaj clar - ţara noastră îşi doreşte să devină parte a marii familii europene. Toţi liderii spun la unison că Republica Moldova trebuie să meargă pe calea europeană, indiferent de ce obstacole ar întâmpina. În discursurile lor, politicienii cheamă la unitate şi consolidare pentru ca ţara noastră să ajungă să fie una prosperă şi să aibă un viitor frumos. La sfârşitul evenimentului este adoptată o rezoluţie în care se menţionează ca Moldova a ales calea spre UE, iar această opţiune nu mai poate fi schimbată. 

"Am venit să fim împreună şi să susţinem o idee naţională – cauza europeană a RM. Moldova aparţine Europei. Hai, Moldova, în Europa", a anunţat şeful statului, Nicolae Timofti. 

"Istoria Moldovei se scrie astăzi, ea se scrie aici, iar generaţiile viitoare ne vor fi recunoscătoare pentru hotărârea de care dăm dovadă în această zi", a declarat liderul PD, Marian Lupu.

"Cu sprijinul poporului şi cu ajutorul Domnului, pe 29 noiembrie, Acordul de Asociere va fi parafat, iar în septembrie la anul viitor acesta va fi semnat", a afirmat liderul liberalilor reformatori, Ion Hadârcă.

"Vreau să transmit un mesaj Europei. Chiar dacă voi nu ne vreţi, chiar dacă voi nu ne iubiţi, noi vă vrem şi noi vă iubim", a spus liderul PLDM, Vlad Filat.

"Este un mesaj foarte clar de susţinere şi acest mesaj, rămâne ca şi clasa politică, de guvernare să-l realizeze", a menţionat Igor Corman.

Cu două săptămâni înaintea summitului de la Vilnius, deputaţii adoptă Declaraţia privind susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Parlamentarii menţionează în document că vor acorda Guvernului tot sprijinul pentru parafarea şi semnarea ulterioară a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. 

"Aderarea RM la UE este un obiectiv strategic şi un proces ireversibil. Acordarea sprijinului plenar Guvernului Republicii Moldova în vederea îndeplinirii procedurilor indispensabile pentru parafarea, semnarea şi punerea în aplicare a Acordului de Asociere va garanta realizarea interesului naţional – integrarea ţării în UE", a declarat vecepreşedintele Parlamentului Andrian Candu.

La o zi de la adoptarea declaraţiei Parlamentului şi cu două săptămâni înaintea summitului de la Vilnius, Moldova primeşte o veste bună de la Bruxelles. Preşedintele Comisiei Europene ne anunţă că moldovenii vor beneficia de regim liberalizat de vize din 2014. Este încununarea a trei ani de eforturi ale autorităţilor de la Chişinău, spune Jose Manuel Barroso, care a mai menţionat că Moldova a reuşit să-şi îndeplinească toate angajamentele asumate prin Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize. Vestea primită de la Bruxelles este şi o garanţie a faptului că UE doreşte cu adevărat ca ţara noastră să aibă un viitor european. Raportul privind progresele înregistrate de Moldova îi este prezentat premierului Iurie Leancă, la Bruxelles.

"Sunt extrem de încântat să anunţ că, după trei ani de eforturi ale autorităţilor din Republica Moldova, raportul Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize, publicat azi-dimineaţă, arată că Moldova şi-a îndeplinit toate angajamentele. Calea europeană este o realitate", a spus Barosso.

"Merg acasă cu un sentiment mare de bucurie. MUSCA Sunt convins că la Vilnius vom avea un summit extraordinar de productiv pentru viitorul european al Republicii Moldova", a declarat premierul Leancă.

În ajunul celui mai important eveniment pentru Republica Moldova, opoziţia comunistă adună în jur de 17 mii de cetăţeni la Chişinău. Ei cer demisia Guvernului, care peste câteva zile urma să meargă la Vilnius să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. 

Cu o zi înainte de summitul de la Vilnius, Moldova mai primeşte o veste bună din partea oficialilor din vest.

Comisia Europeană propune Parlamentului European şi Consiliului European liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova şi menţionează că ar aprecia dacă decizia va fi aprobată în actuala legislatură a Parlamentului European, adică până la alegerile din mai 2014. 

După trei ani de negocieri intense cu Vestul, Republica Moldova ajunge în faţa celui mai important eveniment. Primul pas spre apropierea de Uniunea Europeană. Capitala Lituaniei reuneşte peste 1.500 de participanţi, dintre care jurnalişti, reprezentanţi de rang înalt din UE şi şase membri ai Parteneriatului Estic, Moldova, Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. 

În prima zi, gazda evenimentului, preşedintele Lituaniei, şeful Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene discută despre situaţia din Ucraina. Pe ultima sută de metri, ţara vecină a suspendat, pe termen nelimitat, semnarea documentului ce ar fi apropiat-o de Uniunea Europenă. 

Iar Republica Moldova este reprezentată la Vilnius de o delegaţie numeroasă, condusă de prim-ministrul Iurie Leancă. Alături de el se află miniştri, dar şi reprezentanţi ai partidelor din arcul guvernamental. Ajuns în capitala Lituaniei, premierul Moldovei dă asigurări că ţara noastră se va bucura de o parte dintre prevederile acordului cu mult înaintea semnării lui, în toamna anului viitor. Vestea bună este că şi regimul de vize va fi liberalizat mai devreme decât ne-am fi aşteptat. 

"Acordul de Liber Schimb, cel puţin 80 la sută din prevederile formulate acolo vor intra imediat în aplicare. Unele puncte, de exemplu liberalizarea exportului de vinuri pe piaţa UE, în baza deciziei Comisiei Europene, urmează să intre mult mai devreme", a concluzionat Leancă.

"Acordul va intra în vigoare după semnarea lui, ceea ce se va întâmpla în anul 2014, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi din RM, după semnare acordul se va pune în aplicare provizorie. Finalizarea procesului decizional în privinţa abolirii regimului de vize pentru moldoveni, aşteptăm ca până în martie 2014 procedură sa fie finalizată", a spus ministrul de Externe, Natalia Gherman.

"Alegerea făcută de Republica Moldova este evidentă şi mizăm pe susţinerea voastră. Vă mulţumesc încă o dată pentru oportunitatea de a-mi împărtăşi convingerile cu voi", a subliniat Igor Corman.

Între timp, la adresa Republicii Moldova au tot venit mesaje de susţinere. Europarlamentarul Monica Macovei declară că ţara noastră este locomotiva Parteneriatului Estic, iar progresele Chişinăului în calea integrării europene trebuie să fie răsplătite de Bruxelles. Monica Macovei menţionează în declaraţia sa că în urma succeselor înregistrate, Republica Moldova merită şi trebuie să obţină în 2014 regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Europarlamentarul spune că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană trebuie semnat cât mai repede, pentru a intra provizoriu în vigoare cu mult înainte de sfârşitul anului 2014. Totodată, Monica Macovei menţionează că Uniunea Europeană trebuie să susţină Republica Moldova şi în plan comercial prin liberalizarea pieţei pentru produsele moldoveneşti.

Iar acasă, moldovenii şi-au pus mari speranţe. Cetăţenii Republicii Moldova speră că vor trăi mai bine, vor avea salarii şi pensii mai mari, dar şi un regim liberalizat de vize:

"Să avem ocazia să călătorim ca şi mulţi alţii din Uniunea Europeană şi poate vom avea parte şi de un trai mai bun"

"Să se majoreze salariile, în primul rând. În al doilea rând, cultura să se schimbe. Să existe libera circulaţie, oamenii mai uşor să călătorească, să se schimbe viaţa oamenilor".

În timp ce oficialii moldoveni sunt la Vilnius pentru parafarea Acordului cu Uniunea Europeană, Rusia continuă seria atacurilor. Deputatul Dumei de Stat Serghei Gavrilov declară că ţara sa ar putea recunoaşte independenţa regiunii transnistrene după evenimentul din capitala Lituaniei. Gavrilov spune că după ce Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, raioanele din stânga Nistrului se vor confrunta cu o blocadă economică. El mai afirmă că regiunea îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni un stat independent. 

Între timp, la Vilnius se scrie istoria. Trăim un moment istoric! Sunt cuvintele premierului Moldovei, Iurie Leancă, la câteva minute după ce şi-a pus semnătura pe Acordul de Asociere a ţării noastre la Uniunea Europeană. 

"Am toate motivele să fiu fericit şi mândru de ţara noastră. Trăiesc cu simţul datoriei făcut doar pe jumătate, deoarece responsabilitatea faţă de dvs. dar şi faţă de prietenii noştri din UE este mai mare ca niciodată! Suntem datori, dacă doriţi condamnaţi să facem asta pentru ca cei tineri să prospere iar cei în vârstă să îmbrătânească frumos la ei acasă", a spus premierul Iurie Leancă.

Liderii Coaliţiei de guvernare, prezenţi la summit spun, la unison, că ţara noastră a demonstrat lumii întregi că este capabilă să realizeze lucruri mari. Însă greul abia începe.

"Suntem copleşiţi de emoţie, de sentimente. Ziua de azi marchează un bilanţ important a activităţii comune, fiindcă a fost o dedicaţie plenară, ani de zile. Ceea ce ne aşteaptă începând cu ziua de astăzi o să ceară şi mai multă dedicaţie. Aşteptările sunt înalte şi trebuie să muncim, atât noi elita politică cât să venim şi cu un mesaj către toată societatea să fie consolidată", a declarat liderul PD, Marian Lupu.

"Vreau să felicit cetăţenii Republicii Moldova cu această frumoasă, importantă realizare, să ne urez nouă tuturor cetăţenilor ţării credinţă şi voinţă pentru ca să reuşim în perioada de viitor. Şi mai mult decât atât noi am demonstrat nouă cetăţenilor din RM, dar şi întregii lumi că noi avem capacitatea de a realiza proiecte mari", a spus liderul PLDM, Vlad Filat.

"Emoţiile au fost foarte mari de la bun început. Este un simbol, a unei foarte importante realizări, a unei mâini întinse de Uniunea Europeană pentru aceste două republici", a afirmat liderul liberalilor reformatori, Ion Hadârcă.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, declara, după parafare, că acordurile cu Moldova şi Georgia ar putea fi semnate în acest an.

"Noi susţinem integritatea teritorială a Moldovei şi a altor ţări. Semnarea Acordului de Asociere cu Moldova poate avea loc fără negocieri pe alte subiecte, inclusiv în problema transnistreană", a susţinut oficialul european.

Iar şeful Comisiei Europene vorbeşte şi despre viitoarele alegeri parlamentare din ţara noastră. Jose Manuel Barroso speră ca autorităţile nu se vor abate de la parcursul european.

"Sunt încântat să fiu aici, astăzi, martorul unor evenimente istorice, parafarea Acordurilor de Asociere, în care sunt incluse Acordurile pentru Comerţ Liber, Aprofundat şi Comprehensiv, cu Georgia şi Moldova. Este un pas important, care marchează începutul unei noi faze în relaţiile noastre. MUSCĂ Sunt decis să contribui la semnarea acestor acorduri în 2014", a menţionat Barosso.

Între timp, la Chişinău vine direct de la Vilnius, într-o vizită fulger, preşedintele României, Traian Băsescu, pentru a-i felicita şi încuraja pe moldoveni. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, îi mulţumeşte pentru susţinere.

"Vizita mea aici este extrem de neplanificată, dar ea arată că uneori drumul unui preşedinte român de la Vilnius către Bucureşti trece prin Chişinău, şi trece pe aici dintr-un motiv simplu, pentru că mi s-a părut astăzi că este un moment extrem de important pentru cetăţenii Republicii Moldova", a spus Traian Băsescu.

"Vă mulţumesc domnule preşedintele pentru acest gen frăţesc şi sincer pe care l-aţi făcut dumneavoastră prin această vizită pentru a ne aduce această bucurie din prima sursă, cum spunem noi, fiindcă sunteţi unul dintre acei care ne-aţi susţinut sincer şi eu sper că noi o să reuşim datorită acestui sprijin din partea dumneavoastră şi altor parteneri europeni", a menţionat Nicolae Timofti.

Iar mii de moldoveni ies în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi sărbătoresc parafarea Acordului de Asociere. În centrul Chişinăului este organizat un concert de zile mari. Oamenii spun că după semnarea acestui document aşteaptă o viaţă mai bună şi posibilitatea de a călătorii fără vize în Uniunea Europeană. 

Liderii Coaliţiei de guvernare vin cu felicitări.

"La Vilnius Moldova a primit ceea ce a trebuia să primească potrivit muncii depuse. La Vilnius, Republica Moldova nu am primit un cadou, la Vilnius Republicii Moldova i s-a recunoscut un merit", a spus Marian Lupu.

"Vreau să exprim cuvinte de recunoştinţă pentru toţi cei care au muncit, pentru că astăzi Republica Moldova în toată lumea să se bucure de o imagine extrem de pozitivă", a menţionat Vlad Filat.

Acordul de Asociere, parafat la Vilnius, este un pas spre noi înţelegeri în relaţiile moldo-comunitare. Negocierile asupra documentului au fost lansate în ianuarie 2010. Acordul conţine şapte titluri ce reflectă condiţiile dezvoltării relaţiilor dintre Moldova şi comunitatea europeană. Astfel, prevederile ţin de principiile generale ale relaţiilor cu Uniunea Europeană, cooperarea politică, asigurarea unei justiţii eficiente, libertate, care include Acordul privind liberalizarea regimului de vize, cooperare economică, unde este inclus Acordul de Liber Schimb, dar şi un şir de protocoale. 

În 2010, când au fost lansate negocierile pe marginea Acordului de Asociere, Moldova a început discuţiile şi pentru semnarea Acordului privind liberalizarea regimului de vize. La acest capitol, ţara noastră şi-a onorat toate angajamentele, fapt confirmat de raportul final al Comisiei Europene. Iar integrarea economică prin Acordul de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător va reprezenta un impuls pentru creşterea economică a ţării noastre.

Experţii spun că piaţa liberă cu Uniunea Europeană va duce la o creştere suplimentară a produsului intern brut până la 5,4 la sută pe termen lung şi cu 3,2 la sută pe termen scurt. Potrivit documentului, pe termen lung, aproximativ 95 la sută din taxe vor fi reduse la zero. S-a estimat că exporturile din Moldova spre comunitatea europeană vor creşte cu 15 la sută pe termen scurt şi cu 16 la sută pe termen lung.

Ţinând cont de faptul că în prezent Moldova nu poate implementa prevederile Acordului de liber schimb în regiunea transnistreană, cu titlu de excepţie s-a decis extinderea actualului regim preferenţial din partea Uniunii Europene pentru încă doi ani. Potrivit estimărilor experţilor, beneficiile pentru regiunea transnistreană, după implementarea Acordului, reprezintă o creştere de 3,6 la sută a PIB-ului local, iar refuzul ar duce la reducerea acestuia cu 5,2 la sută.

Nici după summitul de la Vilnius, vizitele oficialilor de rang înalt nu se opresc. La Chişinău vine secretarul american de stat, John Kerry, de altfel o vizită istorică pentru ţara noastră. Ajuns la Chişinău, John Kerry are întrevederi cu conducerea de vârf a ţării, unde transmite un mesaj de susţinere a ţării noastre în parcursul ei european. 

"Această vizită poartă un caracter strategic, ieşind din simplu motiv că Statele Unite au fost, sunt şi vor rămâne în continuare un partener strategic pentru Republica Moldova. Valoarea acestui dialog şi acestei vizite nu se reduce doar la una simbolică de ordin strict sau abstract politic. În cadrul acestei întrevederi am discutat pe îndelete agenda europeană a ţării", a spus Marian Lupu.

"S-a discutat despre reforme şi integrarea europeană a Republicii Moldova şi referitor la un plan comun de acţiuni UE – SUA. Să nu uităm că SUA sunt parte în procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi are posibilitatea să influenţeze procese acre se referă la un caz concret sau la situaţii cu character geopolitic", a punctat Vlad Filat.

John Kerry declară la Chişinău că Republica Moldova poate deveni un stat prosper în cadrul Uniunii Europene. Demnitarul transmite şi un mesaj de susţinere pentru Ucraina.

"SUA consideră că integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie pentru securitatea şi prosperitatea ţării. Uniunea Europeană a oferit Moldovei o oportunitate istorică de a cimenta viitorul european pentru poporul său, iar dumneavoastră aţi prins această posibilitate. Şi poporului Ucrainei îi spunem acelaşi lucru: şi dumneavoastră aveţi dreptul să vă definiţi viitorul", a menţionat oficialul american.

Premierul moldovean i-a mulţumit înaltului demnitar pentru mesajul de încurajare.

"La câteva zile după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, aflarea dumneavoastră la Chişinău este şi o expresie a sprijinului politic din partea SUA pentru evoluţiile democratice din ţara noastră şi pentru parcursul european. Republica Moldova doreşte să-şi consolideze relaţiile privilegiate cu SUA prin crearea unui parteneriat durabil, strategic. Dorim foarte mult ca mai multe companii americane să vină cu investiţii şi tehnologii în economia ţării noastre", a subliniat premierul Iurie Leancă.

Oficialul american anunţă că ţara noastră va beneficia de 3,5 milioane de dolari pentru proiecte energetice. Totodată, el le dă speranţe vinificatorilor moldoveni că vor putea participa la programe de instruire în Statele Unite. La finalul întrevederii, John Kerry şi Iurie Leancă ciocnesc câte un pahar de vin moldovenesc.

În aceeaşi zi, la Chişinău, vine şi preşedintele Senatului României, Crin Antonescu. Oficialul promite că România va fi prima ţară din Uniunea Europeană care va aboli vizele pentru moldoveni.

"Susţinem interesul RM pentru ca la nivelul UE şi-n relaţiile cu UE şi Chişinău să se acţioneze cât mai rapid în sensul liberalizării vizelor. România va fi din nou prima ţară care va ridica regimul de vize? Cu siguranţă", a declarat oficialul de la Bucureşti.

Crin Antonescu se întâlneşte cu conducerea ţării, dar şi cu reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Oficialul român spune că drumul spre Uniunea Europeană este plin de dificultăţi, iar ţara noastră va avea multe obstacole de înfruntat. Totuşi, Crin Antonescu este optimist că, în următorii ani, Republica Moldova va fi membră a comunităţii europene.

"Nu e lapte şi miere în Uniunea Europeană. Nu e deloc lipsit de obstacole drumul până acolo. Dar sunt absolut convins că această alegere este o alegere bună pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova", a dat asigurări Crin Antonescu.

2013 a fost anul în care Moldova a intrat pe un drum cu sens unic, un drum care trebuie să ducă spre Uniunea Europeană. Nu a fost un an simplu, iar 2014 ar putea fi şi mai complicat. Va fi un an în care clasa politică va trebui să dea dovada de înţelepciune. Un an în care printre confruntările electorale politicienii vor trebui să nu uite că ţara urmează să-şi continue cursul spre Uniunea Europeană, pentru ca moldovenii să beneficieze de regim liberalizat de vize, iar Acordul de Asociere la Uniunea Europeană să fie semnat până la expirarea actualului mandat a Comisiei Europene.