RETROSPECTIVĂ: 2017, anul turbulențelor politice pe arena mondială
2017 a fost un an plin de evenimente politice care au schimbat raportul de forțe în lume și au influenţat serios unele popoare. A fost primul an al lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite, marcat de decizii controversate, care au afectat nu doar cea mai puternică țară din lume, ci și întreg mapamondul. În Europa, a fost anul schimbărilor și al instabilității. Tendințele naționaliste și eurosceptice au prins curaj în mai multe țări ale Uniunii Europene. Londra a început oficial Brexit-ul, în timp ce euroentuziaştii au mare încredere că UE va primi un suflu nou datorită tandemului Merkel-Macron.
În data de 20 ianuarie a luat sfârșit o eră. Primul președinte american de culoare, Barack Obama, i-a cedat postul de lider al lumii libere miliardarului Donald Trump. Cea mai puternică țară din lume și-a schimbat la 180 de grade mersul politic, atât pe plan intern, cât și extern.
Republicanul Donald Trump a rupt mai multe acorduri pe plan internațional. A început prin scoaterea țării din Tratatul de liber-schimb trans-pacific, care, potrivit lui, îl dezavantaja pe lucrătorul american. Au urmat mai multe tentative de a renegocia NAFTA, dar și scoaterea țării din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
"Nu pot să susțin un acord care pedepsește Statele Unite, pentru că acest acord asta face, îl pedepsește pe liderul mondial în protejarea mediului ambiant", a spus Donald Trump, președintele Statelor Unite.
Donald Trump şi-a motivat decizia prin faptul că Acordul ar pune economia țării la cheltuieli draconice, iar milioane de americani și-ar putea pierde locurile de muncă. Celorlalți lideri mondiali nu le-a picat prea bine această hotărâre.
"În această seară, Statele Unite au întors spatele lumii. Oriunde am trăi, oricine am fi, avem aceeași responsabilitate: să facem planeta noastră iarăși măreață", a spus Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
Pe plan intern, Trump a încercat să anuleze majoritatea legilor aprobate de Barack Obama, printre care legea pentru servicii medicale accesibile, numită "Obamacare", însă nu a reușit, fiindcă deciziile sale au fost anulate de Congres. Președintele american a glumit pe această temă în timpul tradiționalei grațieri a curcanilor din preajma Zilei Recunoștinței.
"După cum ştiţi, am fost foarte activ în revocarea unei serii de ordine executive semnate de predecesorul meu. Totuşi, am fost informat de consilieri că grațierea de Obama a celor doi curcani de anul trecut nu poate fi revocată în niciun fel", a spus Donald Trump, preşedintele SUA.
O altă decizie luată de liderul american care a provocat neliniște în lume este recunoașterea Ierusalimului capitala Israelului și mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv.
"Este timpul să recunoaștem oficial Ierusalimul drept capitală a Israelului. Israelul este o țară suverană, care are dreptul să determine care este capitala sa", a spus Donald Trump.
Orașul, un centru religios pentru trei religii majore, este revendicat atât de israelieni, cât și de palestinieni. Gestul scandalos a provocat violențe. Sute de palestinieni au ieșit pe străzi mai multe zile la rând și au protestat. Manifestaţiile s-au transformat în lupte stradale, iar mai mulți civili și polițiști au fost răniți.
Anunţul a scandalizat şi țările musulmane.
Cel mai vehement a fost președintele turc, Recep Erdogan, care a numit Israelul o țară teroristă și a amenințat că va rupe relațiile diplomatice cu SUA.
Donald Trump nu şi-a putut controla nici discursul. Liderul american a dus o luptă acerbă a declarațiilor cu președintele nord-coreean, Kim Jong-Un, fiind aproape de a implica țara sa într-un nou război.
Pentru Europa, 2017 a fost un an tumultos. Conflictele politice din interiorul țărilor au crescut văzând cu ochii, la fel şi sentimentele naționaliste și anti-europene.
În 25 martie, Uniunea Europeană a sărbătorit 60 de ani de existență. Liderii ţărilor membre, cu excepția Marii Britanii, s-au întâlnit la Roma pentru a participa la un summit aniversar. Aceștia au reînnoit Tratatul de la Roma printr-o declaraţie.
În aceeași sală din Piața Capitoliului, unde a fost semnat documentul istoric din 25 martie 1957, cei 27 de oficiali și-au asumat din nou angajamentul de a munci pentru binele cetățenilor și de a promova "Unitatea prin diversitate". Înainte de ceremonie, șefii instituțiilor europene au vorbit despre provocări.
"Astăzi nu este suficient să pledăm pentru unitate și să protestăm faţă de anumite mișcări. Este mult mai important să respectăm regulile noastre comune, cum ar fi libertatea civilă, dreptul la libera exprimare și supremația legii", a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
Aniversarea a fost sărbătorită cu mare fast și de oamenii de rând. În Roma, Berlin și Bruxelles au fost organizate Marșuri ale Europei.
În data de 29 martie, a început oficial divorțul Londrei de Bruxelles. Premierul britanic, Theresa May, a declanșat Brexitul, conform articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.
"Articolul 50 a fost invocat, în conformitate cu dorința poporului britanic. Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană", a spus Theresa May, premierul Marii Britanii.
"Nu are rost să ne prefacem că este o zi fericită, nici la Bruxelles, nici la Londra", a declarat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
Tratativele au început în luna mai. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri, majoritatea eșuate. Blocul comunitar cere claritate cu privire la drepturile cetățenilor din UE stabiliți în Regatul Unit și britanicii rezidenți pe teritoriul Uniunii Europene, acordul financiar şi alte chestiuni ce ţin de separare.
O altă problemă rămâne prețul Brexitului. Europenii cer între 60 și 80 miliarde de euro, în timp ce britanicii sunt pregătiți să plătească doar 40 de miliarde de euro.
Președintele Recep Erdogan și-a continuat drumul către obţinerea controlului absolut asupra Turciei și în 2017. Liderul de la Ankara a organizat în data de 16 aprilie un referendum privind transmiterea puterilor executive și legislative şefului statului. Criticat intens de opinia internațională, dar iubit de poporul său, Erdogan a obținut ce și-a dorit. Puțin peste 51 la sută dintre cetățenii care au venit la urne s-au pronunțat în favoarea amplei reforme constituționale.
"Acum, într-adevăr am devenit un tot întreg, am devenit mai buni, mai plini de viaţă, am devenit fraţi şi împreună am devenit Turcia", a spus Recep Erdogan, preşedintele Turciei.
Modificările constituţionale îi vor permite lui Erdogan să aibă încă două mandate de preşedinte, ceea ce înseamnă că va putea conduce până în 2029.
Franța a trecut printr-un test electoral care a readus speranţa în viitorul Uniunii Europene. Emmanuel Macron, un candidat la prezidenţiale venit parcă de nicăieri, a reușit să învingă în două tururi adversari mult mai experimentați.
Prima etapă s-a încheiat cu victoria neconvingătoare a candidatului centrist. Acesta a acumulat mai puțin de 24 la sută din voturi și a trecut, alături de candidata Frontului Național, Marine Le Pen, în faza următoare. Acolo, Emmanuel Macron a repurtat o victorie categorică, adunând peste 66 la sută din sufragii.
"Voi lucra pentru voi, deoarece mi-ați oferit încrederea. Voi servi ţara cu dragoste. Trăiască republica noastră! Trăiască Franţa!", a spus Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
La cinci săptămâni distanță de scrutinul prezidenţial au urmat alegerile parlamentare. Popularitatea uriașă a lui Macron i-a permis partidului său, En Marche!, să obțină 361 de mandate dintr-un total de 577 în legislativul de la Paris.
"Prin acest vot, majoritatea francezilor au ales speranța în detrimentul furiei", a spus Macron.
Germania, motorul Uniunii Europene, a găzduit în 7 și 8 iunie, la Hamburg, Summitul G20. Reuniunea liderilor celor mai mari economii din lume a fost marcată de prima întâlnire dintre președintele american, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin.
Cei doi au fost foarte cordiali și s-au salutat precum o fac vechii prieteni.
"Am avut o întâlnire foarte bună cu președintele Putin", a spus preşedintele SUA, Donald Trump.
"Cred că dacă vom continua să construim relațiile noastre așa cum a decurs discuția de ieri, atunci vom putea restabili cel puțin parțial relațiile", a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.
După strângerea cordială de mâini din faţa camerelor, cei doi s-au mai întâlnit o dată, numai că în patru ochi. Potrivit unor surse de la Casa Albă, Vladimir Putin l-a asigurat încă o dată pe Donald Trump că Rusia nu s-a implicat în alegerile prezidențiale din SUA, câștigate de miliardarul american. O a treia întâlnire dintre cei doi, care s-a rezumat la o strângere de mână și câteva cuvinte spuse la ureche, a avut loc la summitul APEC din Vietnam în 10 noiembrie.
Ulterior, Kremlinul a publicat un comunicat prin carea informat că cei doi lideri au convenit să continue eforturile comune în lupta împotriva Statului Islamic în Siria.
Germanii și-au ales în 2017 componența Bundestagului. Cele mai mari partide, Uniunea Creștin-Democrată condusă de Angela Merkel, și Partidul Social Democrat al fostului președinte al Parlamentului European Martin Schulz erau anunțate în topul preferințelor alegătorului german.
După o campanie electorală strânsă, CDU, alături de ramura sa bavareză a reușit să acumuleze 33 la sută din voturi.
"Următoarele săptămâni nu vor fi ușoare, dar CDU și CSU sunt partide care își vor lua responsabilitatea pentru țară, pentru programul nostru, pentru ceea ce este important pentru noi și pentru popor", a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Partidul Social-Democrat al lui Martin Schulz a acumulat doar 21 procente. Al treilea scor, de 12,6 la sută din voturi, a fost înregistrat de Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreapta.
În următoarele zile de după alegeri, Angela Merkel a început discuțiile cu alte două formațiuni, Partidul Liber-Democrat și Partidul Verde, pentru formarea unei coaliții majoritare. Negocierile au eșuat, iar cancelarul german a vorbit chiar despre posibilitatea unor alegeri repetate, nedorind să formeze un Guvern minoritar.
O altă țară din Europa, Spania, a stat pe un butoi de pulbere. Cea mai bogată regiune, Catalonia, a organizat un referendum pentru independența sa față de Madrid în data de 30 septembrie.
În acea zi au avut loc violențe între forțele de ordine și alegători. Peste 800 de oameni au fost răniți în bătăile din fața secțiilor de votare. Membrii forţelor de ordine au tras cu gloanţe de cauciuc în mulţime și au folosit bâte.
Cu toate acestea, 42 la sută dintre cetățenii Cataloniei au reușit să voteze, iar 90% dintre ei au ales separarea față de Spania.
"Cetăţenii Cataloniei şi-au câştigat dreptul la un stat independent, sub forma unei republici", a declarat liderul Cataloniei, Carles Puigdemont.
Autoritățile de la Madrid au criticat în termeni duri scrutinul. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a declarat că referendumul a eşuat şi că oamenii care au venit la urne au fost păcăliți să participe la un vot ilegal.
"Acest proces a servit doar la crearea unor diviziuni, la semănarea tensiunilor între cetăţeni, a creat probleme pe străzi și a provocat situații nedorite", a spus premierul spaniol, Mariano Rajoy.
Ulterior, autoritățile catalane au semnat un act unilateral de declarare a independenței regiunii, pe care l-au suspendat pentru câteva săptămâni pentru a dialoga cu Madridul. Premierul Mariano Rajoy a declarat însă că nu intenționează să poarte discuții pe această temă și i-a cerut cu liderului de la Barcelona să hotărască dacă proclamă sau nu independența regiunii.
După mai multe schimburi de replici și amenințări, autoritățile catalane au anunțat divorțul de Madrid. Imediat după publicarea rezultatelor, deputaţii catalani, împreună cu liderul separatist Carles Puigdemont, au intonat imnul.
Drept răspuns, autoritățile de la Madrid au activat în 20 octombrie articolul 155 din Constituție, care prevede suspendarea autonomiei Cataloniei.
"Este un articol injust și ilegal, care caută nu doar eradicarea suveranității noastre, dar și să pună sfârșit naționalismului catalan", a spus liderul separatist Carles Puigdemont.
Autoritățile de la Madrid au preluat conducerea Cataloniei, au demis parlamentul regional și pe liderul separatist. Premierul Mariano Rajoy a delegat guvernarea directă a regiunii adjunctei sale, vicepremierul Soraya Saenz de Santamaria, și a anunțat alegeri anticipate.
Totodată, șeful executivului spaniol a declarat că liderii catalani vor fi puși sub acuzare pentru mai multe acțiuni, inclusiv pentru acte de rebeliune. Între timp, unii dintre ei, în frunte cu Puigdemont, au fugit la Bruxelles.
Liderul suspendat al generalitetului a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu are de gând să ceară azil politic în Belgia, pentru a scăpa de acuzațiile care i se aduc în Spania.
"Nu sunt aici pentru a cere azil politic. Sunt aici pentru a putea acţiona în libertate şi pentru a fi în siguranţă", a declarat liderul separatist Carles Puigdemont.
Curtea Supremă spaniolă a dispus reţinerea a opt foști miniștri ai Cataloniei și a emis mandat european de arestare pe numele lui Puigdemont.
Ulterior, Carles Puigdemont s-a predat autorităților belgiene, dar a fost eliberat condiționat în urma unor audieri. Autoritățile de la Madrid au retras mandatul european de arestare a fostului lider catalan, după ce acesta s-a arătat dispus să se întoarcă de bunăvoie în Spania.
Nici pe scena politică românească nu a fost linişte. Anul a început cu învestirea unui nou guvern, propus de alianța PSD-ALDE, formată în urma alegerilor legislative. Astfel, executivul de tip tehnocrat al lui Dacian Cioloș a fost înlocuit cu guvernul Sorin Grindeanu.
Stabilitatea nu a durat însă prea mult. Guvernul Grindeanu a aprobat Ordonanța de Urgență 13, care prevedea schimbarea legii privind abuzul în serviciu din Codul Penal și promovarea unui proiect de grațiere. Documentul a fost abrogat în 5 februarie, dar acest lucru nu i-a convins pe oameni, care s-au adunat în număr-record în stradă. Jumătate de milion de români au cerut demisia executivului.
Drept răspuns, ministrul Justiției, Florin Iordache, cel care a inițiat Ordonanța de Urgență 13, a fost demis. Lumea cerea însă măsuri mult mai radicale.
"Retragerea Ordonanței 13 şi, eventual, demiterea chinuită a unui ministru este cu certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt în această fază prea mult", a spus preşedintele României, Klaus Iohhanis.
Partidele de opoziție, PNL și USR, care au ieșit la proteste alături de oamenii de rând, au înaintat în data de 8 februarie spre vot în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Majoritatea din legislativ, în frunte cu PSD și ALDE, s-a abținut de la vot, așa că moțiunea nu a trecut, iar Grindeanu a rămas în funcție.
Protestele nu conteneau. În a 13-a zi de manifestații, oamenii au format un tricolor uriaș în Piața Victoriei din București.
După mai multe neînțelegeri dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu, ultimul a fost demis din funcţie printr-o moțiune votată chiar de deputaţii din coaliţia care l-a propulsat.
"Premierul și Guvernul căruia i-am încredințat cel mai ambițios program de guvernare de după 1989 nu au performat așa cum am sperat", a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
În urma votului, Sorin Grindeanu nu doar a fost demis, dar și exclus din PSD. Social-democrații au început demersurile formării unui nou guvern. Mihai Tudose a fost candidatura acceptată de Klaus Iohannis.
Anul s-a încheiat trist pentru români. Mihai I, ultimul rege al României, a decedat în 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani. Monarhul a suferit timp de mai bine de doi ani de o boală incurabilă, leucemie cronică.
"Am pierdut, ca voi toți, un părinte. O pierdere personală și o pierdere pentru întreaga Națiune. În aceste clipe grele, suntem uniți în suferința noastră", a spus custodele Coroanei române, Principesa Margareta.
Corpul neînsuflețit al Regelui Mihai a fost adus în România în 13 decembrie cu un avion militar, după care a fost dus la Castelul Peleș, unde oficiali români și moldoveni i-au oferit un ultim omagiu. Seara, sicriul monarhului a fost transportat la București, unde a fost depus în Sala Tronului de la Palatul Regal. Zeci de mii de români au venit în cele trei zile de doliu național ca să-l deplângă.
În data de 16 decembrie, sicriul monarhului a fost transportat cu Trenul Regal la Curtea de Argeș, unde a fost înmormântat alături de soția sa, Regina Ana.
Externe
- O ninsoare puternică a blocat kilometri întregi de autostradă în Spania (VIDEO)
- VREME REA în Spania: În centrul țării e COD ROȘU de ninsori, iar în zonele de coastă - de furtună
- IMPRESIONANT! Doi americani au câştigat peste un miliard de dolari la jocul loto Powerball
- Franţa trimite militari şi tancuri în baza multinațională NATO din Lituania