Spaţiul ex-sovietic a fost marcat anul acesta de evenimente. Cel mai vechi conflict îngheţat de pe teritoriul fostei URSS, cel din provincia separatistă azeră Nagorno Karabah a reizbucnit în forță în această toamnă. Cap de afiş în presa internaţională au fost şi protestele antiprezidenţiale din Belarus, care continuă din luna august la Minsk și în alte orașe ale țării.

Alegerile prezidențiale din Belarus au avut loc pe 9 august, iar datele oficiale au arătat că Alexandr Lukașenko a acumulat 80 la sută din voturi pentru al şaselea mandat. Reprezentanta opoziţie, Svetlana Tihanovskaia, exilată după alegeri în Lituania, este considerată de criticii regimului de la Minsk adevărata câştigătoare a scrutinului. Opoziția și Uniunea Europeană nu au recunoscut rezultatele alegerilor, iar în Belarus au izbucnit proteste de amploare. Autorităţile intervin împotriva demonstranților cu bastoane şi gaze lacrimogene, iar sute de persoane sunt reţinute la fiecare protest.

Pe fundalul protestelor, la câteva zile de la ceremonia de învestire a preşedintelui belarus, Consiliului de Coordonare al opoziţiei a încercat să aibă un dialog cu Aleksandr Lukaşenko. În presa locală au început să apară informaţii privind reţinerea sau despre scoaterea forţată din ţară a reprezentanţilor opoziţiei. Printre ultimii lideri ai opoziţiei care au fost arestaţi se numără şi Maria Kolesnikova, una dintre cele trei politiciene care şi-au unit forţele înaintea alegerilor prezidenţiale pentru a lupta contra lui Lukaşenko. Celelalte două, Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Ţepkalo, au plecat din Belarus. Lidera opoziţiei a precizat atunci că decizia îi aparţine, dar a dat de înţeles că s-ar fi făcut presiuni asupra sa.

"Mulţi o să mă înţeleagă, mulţi o să mă condamne, dar nu doresc nimănui să se afle în situaţia în care m-am pomenit eu, să ia o astfel de hotărâre. Oameni buni, aveţi grijă de voi. Nicio viaţă omenească nu merită ceea ce se întâmplă acum în ţară. Copiii sunt cei mai importanţi oameni din viaţă."

În luna septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care refuză să îl recunoască pe Aleksandr Lukașenko președinte legitim al Republicii Belarus. Oficialii europeni susţin că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte şi au cerut organizarea unui alt scrutin la care să participe observatori internaţionali. Mai mult, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene s-au pronunţat în favoarea impunerii de sancţiuni preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a fiului său Viktor şi a altor zeci de responsabili de valul de represiuni declanşat împotriva celor care participau la proteste. Măsurile restrictive includ interdicţia de intrate în ţările membre UE şi îngheţarea activelor deţinute în UE.

"Regimul lui Lukaşenko continuă să folosească violența, vedem în continuare arestări ale manifestanților pașnici. Am propus pregătirea terenului pentru un nou pachet de sancțiuni, iar Lukașenko ar trebui să fie una dintre persoanele de pe această listă."

Aleksandr Lukaşenko, care nu e recunoscut nici de Statele Unite, a igorat protestele din stradă şi reacţiile internaţionale. El a apărut într-un video cu un automat Kalaşnikov în mână la sfârşitul lunii august. S-a întâmplat după ce şeful statului, împreună cu fiul său, au survolat Minskul la bordul elicopterului prezidenţial. Ambii purtau veste antiglonţ. Lukaşenko a ieșit apoi în faţa poliţiştilor şi le-a mulţumit pentru devotament. Aceştia i-au răspuns că îi vor fi fideli până la capăt. El a mai declarat că prin acest gest a vrut să demonstreze tuturor că nu va pleca nicăieri şi că nu va ceda nimănui ţara.

Totodată, autorităţile de la Minsk au susţinut că protestele din Belarus au devenit extrem de radicale, iar reprezentanții forțelor de ordine și ai armetei au declarat că vor utiliza muniţie de război.

"În timpul zilei, protestatarii au aruncat cu pietre, cuţite şi sticle în forţele de ordine, iar spre seară au dat foc anvelopelor şi au construit baricade. Aceste lucruri nu au nimic comun cu protestele civice. Nu vom părăsi străzile, iar soldații și forțele de securitate vor folosi, dacă este necesar, și arme letale."

Tihanovskaia a declarat că așteaptă un moment oportun pentru a reveni în Belarus, însă este dispusă să se întoarcă doar în cazul în care vor demara negocieri între putere și opoziție. Opozanta a organizat din Lituania o grevă generală la nivel naţional în Belarus, care a început în data de 26 octombrie.

"Noi toţi ne dorim să ieşim din acest cerc vicios în care ne aflăm de 26 de ani. Sunt pregătită să-mi asum responsabilitatea şi să devin lider naţional. "

La apelul acesteia, sute de studenţi, profesori, medici, dar şi muncitori au ieşit în stradă.

Lukaşenko nu a răspuns la ultimatumul dat de Tihanovskaia, care i-a cerut să renunţe la funcţia de preşedinte şi să elibereze deţinuţii politici. Acesta a dat indicaţii guvernului ca persoanele care participă la manifestaţii să fie eliberate din funcţii, iar studenţii - exmatriculaţi.

"Oricine a ieșit la protestele neautorizate, își pierde dreptul de a fi student. Vă rog să îi trimiteți ori la armată, ori în stradă. Lăsaţi-i să se plimbe pe străzi. Dar aceştia trebuie expulzați. Același lucru e valabil şi pentru profesori. Nu sunt foarte muţi, dar aceştia se comportă dezgustător."

Singura concesie făcută de Alexandr Lukaşenko a fost să elibereze din arest susţinători ai opoziţiei. Liderul de la Minsk a mai evocat ideea unui referendum constituţional pentru a calma ampla mişcare de contestare. El nu a oferit niciun detaliu concret asupra acestui proiect de revizuire a Constituţiei, pe care Moscova l-a calificat drept o pistă promiţătoare pentru ieşirea din criză. Lukaşenko a afirmat că va renunța la funcție în momentul în care va fi adoptată o nouă constituție, însă nu a precizat când se va întâmpla acest lucru.