Anul 2020 a fost marcat de deciziile instanțelor în cazul mai multor dosare de rezonanță, care au provocat discuții contradictorii în societate. Una dintre ele se referă la controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon. În iunie, acesta a fost eliberat din închisoare după patru ani de detenţie. Hotărârea a fost luată în baza demersului procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Atunci, Platon a fost aşteptat la ieşirea din Penitenciarul nr. 13 de zeci de jurnalişti, cărora le-a spus că administraţia închisorii l-a anunţat despre eliberare.

"Nu mă voi ocupa de politică. Misiunea mea acum este restabilirea dreptăţii, dar şi reîntoarcerea banilor furaţi de la poporul nostru. O să rămân în ţară şi o să-i ajut pe cetăţeni."

Hotărârea de eliberare a lui Platon a fost emisă de Judecătoria Chişinău, cu sediul la Ciocana, în lipsa omului de afaceri.

"- Urmează să fie decisă pornirea revizuirii şi iarăşi din nou de examinat cauza.
- Ce calitate are acum Veaceslav Platon?
- Încă de condamnat, dar v-am spus urmează să fie examinată revizuirea şi iarăşi să fie reluat procesul la început."

Ulterior, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală a anunţat că a iniţiat rejudecarea unui dosar în care este vizat Platon, în cadrul unui proces judiciar transparent, cu respectarea tuturor drepturilor apărării. În aprilie 2017, Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de pușcărie pentru escrocherie, spălare de bani și corupere activă în cazul devalizării Băncii de Economii. Anterior, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va cere revizuirea dosarului lui Veaceslav Platon, deoarece consideră că acesta a fost condamnat ilegal. În scurt timp, în spațiul public au apărut trei înregistrări video de la audierile lui Platon, iar vocea din fundal seamănă cu a lui Stoianoglo. Cei doi par să aibă o discuție amicală.

"- Salut, Veaceslav!
- Bună, Alexandr Dmitrivici. Încântat."

Într-o altă secvenţă video trimisă presei, Platon le explică procurorilor cum, în opinia lui, a fost fraudat sistemul bancar. Din imagini se vede că discuţiile au loc într-o atmosferă degajată, iar Platon i se adresează într-o manieră familiară procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Deși unii procuri au pus la îndoială "demonstraţia" lui Platon, acesta a continuat să insiste pe versiunea lui.

Procuratura Generală a confirmat veridicitatea imaginilor şi le-a calificat drept scurgeri de informaţii. În consecinţă, a fost inițiată o cauză penală pentru divulgarea datelor de anchetă și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale.

Ulterior, au apărut noi dezvăluiri despre frauda bancară, în care ar fi implicat Veaceslav Platon. Notarul public Olga Bondarciuc a declarat că este amenințată de Platon și obligată să dea marturii false. Într-o înregistrare video postată pe Facebook, Bondarciuc a solicitat protecţie din partea autorităţilor. Femeia susține că viața și familia ei sunt în pericol. Avocatul lui Veaceslav Platon, Ion Crețu, a respins afirmaţiile lui Bondarciuc.


În aceeași perioadă, portalul deschide.md a publicat un articol, potrivit căreia Veaceslav Platon ar căuta soluții să scăpe de pușcărie. Acesta ar fi încercat să mituiască judecătorii din Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie, care urmau să examineze dosarul privind implicarea lui în frauda bancară. Suma propusă fiecărui judecător ar ajunge la 400 de mii de euro, pentru un verdict favorabil. Sursa citată a mai scris că omul de legătură dintre Platon și judecătorii CSJ ar fi Liliana Catan, unul dintre cei opt magistrați care vor examina dosarul. Ea a negat orice implicare în acest caz.

"Ce ține de legături, prostii, etc., sunt niște aberații a unei minți extrem de bolnave și nici nu am de gând să le comentez. Eu am 24 de ani de când activez în sistemul judecătoresc, dar eu aberații mai stupide, mai bolnave și mai paranoice la adresa mea nu am auzit niciodată. Verificați, vă rog, cine sunt eu ca judecător pentru că cei care au îndrăznit să facă lucrul acesta urmează să poarte răspundere până la urmă."

Portalul deschide.md a precizat că dacă Platon este achitat, statul ar fi obligat să-i întoarcă acțiunile pe care le deținea la două bănci, confiscate de magistrați. Drept urmare, Platon ar putea primi cel puțin 800 de milioane de lei. Unul dintre avocații lui Platon, Ion Crețu, ne-a declarat atunci că aceste acuzații apar intenționat înaintea unor ședințe de judecată. Potrivit lui, informațiile au menirea să influențeze decizia judecătorilor CSJ.

Toamna a fost marcată de un alt scandal legat de numele lui Veaceslav Platon. De această dată este vorba despre presupusul atac raider asupra companiei de asigurări "Moldasig", care ar fi fost organizat de controversatul om de afaceri. Primele informații în acest sens au fost publicate de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba. Potrivit parlamentarului, după o decizie instanței, acționarul care acum patru ani a fost obligat de Comisia Națională a Pieții Financiare să-și vândă cota, acum ar controla 65 la sută dintre acțiunile companiei de asigurări, estimate la 45 de milioane de lei.

Potrivit CNPF, Veaceslav Platon nu a figurat și nu figurează ca "acționar" în actuala componența "Moldasig", prin urmare, pretențiile acestuia sunt lipsite de temei juridic. Într-un interviu, omul de afaceri a declarat că "Moldasig" ar fi stoarsă de bani de mai mulți ani. O parte ar fi ajuns la compania "Avia Invest", care a concesionat aeroportul, iar acționarii "Moldasig" au decis să-și recupereze 40 de milioane de lei. La rândul său, "Avia Invest" a catalogat declarațiile omului de afaceri drept falsuri şi o încercare de a obține ilegal resurse financiare care nu-i aparțin de drept.

Mai târziu, președintele Consiliului de Administrației al CNPF, Valeriu Chițan, a declarat că anularea de către instanțe a mai multor decizii ale Comisiei creează un precedent periculos. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Parlamentului, la care urma să fie creată o comisie de anchetă privind acțiunile omului de afaceri Veaceslav Platon pe piața financiară nebancară, în special în cazul "Moldasig". Însă, constituirea acesteia a eșuat, pentru că deputaţii PDM, PRO MOLDOVA, PAS şi ai Platformei DA au refuzat să-şi delege reprezentanți.

"Pentru noi nu este clar că deciziile unui regulator al unui domeniu care au fost aprobate strict în conformitate cu legea specială, practic sunt cumva evitate sau desconsiderate. Este o situație absolut descalificantă, când un grup de cetățeni au pus statul într-o situație absolut dezordonată."

În 2 decembrie, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a intrat abuziv în sediul CNPF pentru a participa la şedinţa în cazul "Moldasig", deşi nu a fost invitat. Imaginile în care acesta, împreună cu alţi bărbaţi, pătrunde în instituţie au fost publicate de portalul SafeNews.md. Deși accesul în sediul CNPF nu i-a fost permis, Platon a trecut peste bariera de la intrare şi s-a luat la harţă cu agenţii de pază, care au încercat să-l oprească. Potrivit reprezentanților Comisiei, Veaceslav Platon nu a fost invitat să participe la ședință. Totuşi, omul de afaceri a solicitat urgentarea avizelor CNPF cu privire la administratorii "Moldasig", deși, potrivit legii, instituţia are la dispoziţie 30 de zile. Contactaţi de postul nostru de televiziune, reprezentanţii serviciului de presă al instituţiei ne-au spus că au sesizat, în 3 decembrie, Procuratura Generală, Ministerul de Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate despre acest caz. Procuratura Generală a confirmat recepționarea sesizării şi a anunţat că aceasta urmează a fi examinată. La rândul său, Veaceslav Platon a postat un mesaj în care face trimitere la prevederile articolului 67 din Codul Administrativ despre caracterul public al şedinţelor. Platon a mai spus că cei de la CNPF se comportă aidoma unor boieri, jefuind bunurile încredințate.

Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să intervină de urgenţă în privința unor judecători care ar fi influenţaţi de către Veaceslav Platon. SIS a trimis o scrisoare în adresa CSM în care a precizat că afaceristul şantajează şi corupe unii magistrați, scrie jurnal.md. Am încercat să aflăm opinia ministrului Justiţiei, Fadei Nagacevschi, care este şi membru din oficiu al CSM, dar acesta nu a răspuns la telefon. În scrisoarea semnată de directorul SIS, Alexandr Esaulenco, se menţionează că Veaceslav Platon ar fi intervenit în adoptarea sau neadoptarea unor decizii judecătoreşti în interesele companiilor sale, pentru că încearcă cu orice preţ, inclusiv în afara cadrului legal, să îşi recapete drepturile asupra activelor din Moldindconbank, Moldova-Agroindbank, Moldasig, Asito Direct și Alliance Insurance Group. În replică, Veaceslav Platon a scris pe pagina sa de Facebook că a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal în baza acestor informații, pe care le califică drept fantezii.

Scandalurile în jurul lui Veaceslav Platon au nimerit și în vizorul presei ruse. De la învinuit la pretins consultant al Procuraturii Generale și chiar, neoficial, şef al acestei instituții. Asta se spune despre controversatul om de afaceri într-un film documentar de 30 de minute, realizat de agenția rusă de investigații "The Facts". În reportaj sunt descrise presupusele legături dintre afacerist și procurorul general Alexandr Stoianoglo, care ar acţiona la comanda lui Platon. Jurnaliştii ruşi mai susţin că în mandatul lui Stoianoglo, toate cele 42 de dosare penale ale lui Veaceslav Platon și ale persoanelor din anturajul lui ar fi fost clasate. Investigaţia mai arată că Platon ar fi pregătit un nou atac raider, sub protecția procurorului general, cu o miză de 300 de milioane de dolari. La solicitarea postului nostru de televiziune, Serviciul de Presă al Procuraturii Generale a calificat aceste acuzaţii drept minciuni. La rândul său, Veaceslav Platon a declarat că toate informațiile sunt false şi au scopul de a discredita Procuratura Generală.

În 2020 a fost clasat și dosarul lui Grigore Caramalac, alias „Bulgarul”. Portalul deschide.md a publicat o decizie în acest sens a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, emisă în 11 august. În consecinţă, procurorul Alexandru Caraman din cadrul PCCOCS a dispus încetarea urmăririi penale a lui Caramalac pentru 16 capete de acuzare. Grigore Caramalac a fost învinuit de banditism, estorcare de bani, tentative de omor și mai multe episoade de şantaj, infracțiuni pe care le-ar fi comis în anii 90. Potrivit aceleiaşi surse, dosarul clasat de magistrații moldoveni este același pe care Comitetul de anchetă al Federației Ruse l-a clasat în decembrie 2015, după un an și jumătate de la transferul documentelor la Moscova. Acum 10 ani, Grigore Caramalac a fugit în Rusia, unde i-a fost acordat statutul de refugiat. Totodată, Caramalac are calitatea de învinuit în două dosare penale şi este, în continuare, anunţat în căutare internaţională. Precizările au fost făcute de Inspectoratul General al Poliţiei, după ce în presă au apărut informații despre faptul că unul din dosarele răsunătoare ale lui Caramalac a fost clasat de către Judecătoria Chișinău. Potrivit IGP, Grigore Caramalac este cercetat pentru şantaj şi tentativă de omor, infracţiuni care documentate de oamenii legii în perioada 2016-2017. În ambele dosare, sunt emise mandate de arestare pentru 30 de zile, iar învinuitul a fost dat în căutare internațională. Poliţia a menţionat că încetarea mandatului de arestare, în urma deciziei Judecătoriei Chișinău, se referă doar la dosarul transmis anterior autorităților de drept din Rusia, cauză penală care nu are legătură cu cele două dosare în care figurează.

În 2020, și fostul deputat Iurie Bolboceanu, acuzat acum trei ani de trădare de patrie, a fost achitat. Decizia a fost luată de către magistraţii Judecătoriei Chişinău cu sediul la Buiucani. Asta după ce procurorii au retras învinuirea în privinţa lui Bolboceanu, pe motiv că dosarul penal în care era vizat ar fi fost unul abuziv şi intentat din motive politice. Fostul deputat Iurie Bolboceanu a fost reţinut pentru trădare de patrie în martie 2017. Ulterior, el a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Totuşi, acesta a stat în detenţie doar doi ani, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a achitat şi a cerut reexaminarea dosarului.

La sfârșitul lunii octombrie 2020, dosarele în care figurează Ludmila Kozlovska, David Davitean, Ana Ursachi şi Iurie Bolboceanu au fost declarate politice. Printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală a precizat că 19 din 38 de dosare analizate au fost deschise pe criterii politice şi că avocaţii persoanelor învinuite sau judecate au participat la reevaluarea dosarelor. Procesul de evaluare a celor 38 de dosare a fost iniţiat la indicaţia procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Au fost analizate dosare care erau la etapa de urmărire penală, pe rolul instanţei, precum şi cele în care a fost deja emisă sentinţa. Aşadar, a fost clasat dosarul în care figurează preşedintele fundaţiei "Open Dialog", Ludmila Kozlovska, cetățeancă a Ucrainei. Acasta era acuzată de spălare de bani, spionaj şi finanţarea ilegală a partidelor politice. A fost clasat şi dosarul în care figurează David Davitean, acuzat de tentativa de omor a bancherului rus Gherman Gorbunţov. Totuşi, Davitean rămâne după gratii, fiind condamnat la 16 ani de închisoare pentru tâlhărie. Procuratura Generală a mai revocat arestul preventiv şi a decis clasarea dosarului de căutare a avocatului Ana Ursachi. Aceasta era învinuită într-un dosar de omor comis acum 19 ani. Împreună cu fostul ei soţ Ursachi ar fi ucis o femeie pentru a o deposeda de apartament. Procuratura Generală a mai renunţat la învinuirea adusă omului de afaceri Igor Borş şi solicită achitarea lui. Anterior, oamenii legii au anunţat că fostul director al unei întreprinderi cu investiţii străine, Igor Borş, ar fi creat firme secundare prin intermediul cărora legaliza banii şi bunurile furate de la întreprinderea unde activa. Dosarul a fost pornit în baza unei autosesizări făcute de un poliţist, precum şi a altor învinuiri. Totodată, doi susţinători ai Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr au fost achitaţi, iar deciziile nu au fost contestate de procurori. Este vorba despre Sergiu Cebotari şi Valeriu Cucu. Primul a fost acuzat de escrocherie şi că ar fi obligat 14 oameni să muncească forţat. Iar Valeriu Cucu a fost reţinut după ce mascaţii au descins la un depozit cu marfă de contrabandă din Odesa. Procurorii au mai renunţat şi la învinuirile aduse anterior Domnicăi Manole şi lui Gheorghe Balan. În prezent, Domnica Manole este preşedintele Curţii Constituţionale, iar Gheorghe Balan este judecător, după ce a deţinut şi funcţia de şef interimar al Inspectoratului General al Poliţiei.