Retrospectiva conflictelor politice între Chişinău şi Moscova, alimentate de Mihai Ghimpu
Declararea Zilei Ocupaţiei Sovietice, solicitările intense de retragere a trupelor ruse din stânga Nistrului, precum şi politica pro-occidentală promovată de preşedintele interimar al ţării Mihai Ghimpu sunt doar câteva subiecte care au provocat conflicte politice între Chişinău şi Moscova. Cel mai mult i-a pus, însă, pe jar pe politicienii de la Kremlin declararea zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupaţiei sovietice.
Ziua Ocupaţiei Sovietice, marcată pe 28 iunie, a fost stabilită de către preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, printr-un decret prezidenţial semnat pe 24 iunie. Ghimpu a cerut, de asemenea, Moscovei retragerea trupelor ruseşti din stânga Nistrului, prin înlocuirea acestora cu misiuni mixte internaţionale. Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. La doar câteva zile după semnare, Duma de stat a Rusiei a adoptat în unanimitate o declaraţie prin care a condamnat decretul. Parlamentarii ruşi au declarat atunci că reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană au transformat Moldova într-o sursă de destabilizare regională, fapt care poate conduce la consecinţe ireparabile. Decretul lui Ghimpu a fost contestat şi anulat de către Curtea Constituţională. Gestul şefului interimar al statului a fost însă precedat de altul. Pe 9 mai, Mihai Ghimpu a refuzat să participe la festivitatea de la Moscova dedicată zilei victoriei asupra fascismului. La eveniment au fost delegaţi 70 de soldaţi ai Ministerului Apărării. "Dacă pleacă soldaţii moldoveni la Moscova, nu merg eu", a declarat atunci Mihai Ghimpu. Pe lângă politicienii ruşi, gestul lui Ghimpu i-a nemulţumit şi pe colegii lui de Alianţă, printre care Marian Lupu. Ei au declarat că, astfel Ghimpu a dat dovadă de lipsă de respect faţă de veteranii celui de-al doilea război mondial. Reacţii dure din partea Moscovei a trezit şi decorarea grupului Ilaşcu cu cea mai înaltă distincţie în stat "Ordinul Republicii". Kremlinul susţinea că astfel, autorităţile de la Chişinău încearcă să justifice acţiunile „naţionaliştilor în lupta fratricidă de pe Nistru din 1992”. Recent, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a adresat o scrisoare secretarului general NATO, Anders Rasmussen, în care cere ajutor pentru evacuarea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Nu este prima solicitare de acest gen. Diplomaţia rusă a reacţionat şi la acestea. "Considerăm că unii politicieni fără viziuni de viitor, care încearcă să discrediteze rolul trupelor ruse de menţinere a păcii şi stabilităţii în regiune, nu urmăresc decât interesele lor locale. Astfel, prin aceasta ei împiedică, în sens global, soluţionarea conflictului transnistrean", a declarat oficialul diplomaţiei ruse, Andrei Nesterenko.