Republica Moldova a intrat în anul 2021 cu un Guvern în exerciţiu, după ce la sfârşitul anului 2020, premierul Ion Chicu şi întreaga echipă guvernamentală a demisionat. Anul politic a început cu discuţii privind posibilitatea dizolvării Parlamentului.

DISCUŢII ÎN JURUL ANTICIPATELOR

În 18 ianuarie, Curtea Constituţională a decis că autodizolvarea legislativului nu este posibilă, fiind declarată drept inadmisibilă sesizarea în acest sens a deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate.

DOMINICA MANOLE, preşedintele Curţii Constituţionale: "Dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova înainte de expirarea termenului de patru ani este posibilă numai în condiţiile prevăzute la articolul 85."

Potrivit deciziei Înaltei Curți, Legislativul poate fi dizolvat doar în cazul imposibilității de a numi un Guvern din două încercări și dacă Parlamentul nu adoptă nicio decizie timp de trei luni.

Astfel, a fost demarată procedura de formare a Guvernului. La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele Maia Sandu a desemnat-o pe fosta sa colegă din Partidul Acţiune şi Solidaritate, Natalia Gavriliţa, pentru funcția de premier. Șeful statului însă a declarat că aşteaptă ca fracţiunile parlamentare să nu susţină această candidatură pentru a epuiza una dintre cele două încercări necesare de numirea unui executiv, pentru a putea declanşa alegerile parlamentare anticipate. Despre asta a vorbit de la tribuna legislativului şi Natalia Gavriliţa.

NATALIA GAVRILIŢA, candidat desemnat: "Azi am venit aici pentru a face un pas necesar spre alegeri anticipate. Aceşti pereţi au văzut josnicia umană de cea mai joasa speță."

ZINAIDA GRECEANÎI, preşedintele Parlamentului: "Doamna candidat, o secundă. Oricum noi suntem în plenul Parlamentului, vă rog să nu turnaţi cu găleata. Aici toţi sunt deputaţi, care au fost aleşi de către cetăţeni. Vă rog, să onorați acest Parlament, sunteţi candidat."

În rezultat, în 11 februarie 2021, Guvernul Gavriliţa a obţinut zero voturi. În aceeași zi, Maia Sandu a înaintat-o repetat pe Natalia Gavriliţa pentru funcţia de premier. Asta în timp ce, în legislativ, 54 de deputaţi, membri ai fracţiunii PSRM şi ai Platformei "Pentru Moldova", precum şi trei deputaţi neafiliaţi, au semnat o declarație prin care au anunţat că formează o nouă majoritate parlamentară. Aleșii poporului au înaintat-o pe fosta ministră a Finanţelor, Mariana Durleşteanu, drept candidat la funcţia de prim-ministru. Maia Sandu nu a dat curs propunerii pe motiv că, în opinia ei, unii dintre cei 54 de deputaţi care au semnat pentru candidatura Marianei Durleşteanu, ar fi implicaţi în scheme de corupţie.

Decretul preşedintelui Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavriliţa a fost declarat neconstituţional. Ulterior, în timpul consultărilor organizate cu fracţiunile parlamentare, Mariana Durleşteanu a anunţat că-şi retrage candidatura. Tot atunci, în data de 16 martie, Maia Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu la funcţia de premier, după consultările cu fracţiunile din Parlament. Decretul a fost atacat la Curtea Constituțională, care l-a lăsat în vigoare. În 25 martie, când Igor Grosu şi echipa sa guvernamentală urma să se prezinte în plenul Parlamentului, deputaţii PSRM și cei din Platforma "Pentru Moldova" au părăsit sala, menționând că nu-l vor în fruntea guvernului și că au propriul candidat. Din lipsă de cvorum, subiectul privind numirea Guvernului Grosu așa și nu a fost examinat în Parlament.

La sfârşitul lunii martie, preşedintele ţării, Maia Sandu, s-a adresat Curţii Constituţionale pentru constatarea circumstanţelor pentru dizolvarea Parlamentului. Şeful statului a spus că actuala componenţă a legislativului nu mai reprezintă interesele cetăţenilor, iar elementele juridice pentru dizolvarea legislativului au fost întrunite. Mai exact - două încercări eşuate de a numi un Guvern. Pe de altă parte, reprezentanţii majorităţii parlamentare de atunci, formate din PSRM şi Platforma "Pentru Moldova", au insistat că ţara are nevoie de un Guvern funcţional cu atribuţii depline, iar organizarea alegerilor parlamentare anticipate ar aprofunda criza pandemică şi economică. Totodată, socialiștii au propus ca deputații să voteze o declarație privind dezacordul dizolvării Legislativului. Documentul a fost susținut de 54 de deputați.

În data de 15 aprilie, după patru ore de deliberări, Curtea Constituţională a decis că Parlamentul poate fi dizolvat şi pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Doi judecători, Vladimir Ţurcan şi Serghei Ţurcan, au avut opinii separate.

DOMNICA MANOLE, preşedintele Curţii Constituţionale: "Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac."

Peste o săptămână, socialiştii şi deputații din Platforma ”Pentru Moldova”, au votat în plen o declarație politică prin care se recunoaște caracterul captiv al Curții Constituționale. Cei din fracțiunea PAS au boicotat şedinţa şi nu au participat la discuţiile din plen. La scurt timp, Înalta Curte a reacţionat, constatând caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri.

MOLDOVA, ÎN FEBRA ELECTORALĂ

În 28 aprilie, preşedintele Maia Sandu a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului şi a stabilit că scrutinul anticipat se va desfășura în data de 11 iulie.

Astfel, Republica Moldova a intrat în febra electorală.

În data de 12 mai 2021, a fost creat Blocul Electoral al Comuniştilor și Socialiștilor pentru participarea în alegerile anticipate. Un acord în acest sens a fost semnat de liderul de atunci al PSRM, Igor Dodon, şi preşedintele PCRM, Vladimir Voronin.

Campania electorală a fost marcată de mai multe scandaluri. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri a fost cel al jurnalistei Nata Albot, candidat al Partidului Acţiune şi Solidaritate pentru funcţia de deputat. Ea s-a retras din cursa electorală după ce în presă au apărut informații că, în decembrie 2016, asupra sa au fost găsite 0,78 grame de marijuana .

Un alt subiect care a provocat mai multe discuţii în spaţiul public a vizat deschiderea secţiilor de votare pentru diaspora, dar şi pentru locuitorii din stânga Nistrului. Curtea de Apel a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă nu mai puţin de 191 de secţii de votare în afara țării pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Iniţial, CEC a decis să deschidă 139 de secții, iar în urma unor proteste, a majorat acest număr cu şapte. Hotărârile au fost atacate în instanţă de mai multe partide politice. Decizia a fost menţinută şi de Curtea Supremă de Justiţie.

Cât despre secţiile de votare în stânga Nistrului, Curtea de Apel Chişinău a decis să micşoreze numărul acestora de la 41 la 12. Hotărârea a fost atacată la CSJ, iar unele partide au protestat, spunând că este o încălcare gravă a drepturilor cetăţenilor . La rândul său, CSJ a anulat decizia Curţii de Apel, astfel, decizia iniţială a CEC de a deschide 41 de secţii în regiunea transnistreană a rămas în vigoare.

ZIUA ALEGERILOR ANTICIPATE

În 11 iulie 2021, în Republica Moldova s-au desfășurat scrutinul anticipat. Alegătorii au ales între 23 de concurenți electorali: 20 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent. Prezența la vot a fost de 52,3 la sută.

Potrivit rezultatelor alegerilor, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate, iar Partidul “ŞOR” - șase mandate.

După alegerile anticipate din 11 iulie au urmat mai multe demisii. Primul și-a anunţat retragerea din viața politică liderul formaţiunii "Partidul Nostru", Renato Usatîi. Asta după ce Blocul Electoral "Renato Usatîi" a obţinut la alegerile parlamentare anticipate doar 4,1 procente, insuficient pentru a intra în Parlament. De asemenea, au renunţat la funcţiile de lider de partid fostul premier Pavel Filip şi preşedintele Platformei "Demnitate şi Adevăr", Andrei Năstase.

CONSTITUIREA NOULUI PARLAMENT

În 26 iulie 2021 a avut loc ședința de constituire a noului Parlament care s-a încheiat cu supărări pentru opoziţia parlamentară. După anunţul Curții Constituționale privind validarea mandatelor de deputat, aleşii au ascultat discursul şefului statului, Maia Sandu. Imediat după asta, deputaţii PAS au cerut o pauză în care să aleagă conducerea Parlamentului şi să creeze comisiile parlamentare. Opoziţia a protestat, calificând şedinţa din 26 iulie drept o platformă electorală pentru Maia Sandu. În replică, cei de la PAS i-au acuzat pe comunişti şi socialişti că ar face show.

Peste două zile, la şedinţa plenară din 28 iulie 2021, Igor Grosu a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Acesta a fost votat de 64 de deputaţi şi a fost singurul candidat înaintat pentru această funcţie. Igor Grosu a fost susţinut atât de colegii săi din fracţiunea PAS, cât şi de deputaţii din partea Partidului "ŞOR". Tot atunci, în cadrul şedinţei plenare, cu 87 și, respectiv, 85 de voturi, Mihai Popşoi şi Vlad Batrîncea au fost aleşi în funcţiile de vicepreședinți.

În 30 iulie 2021, preşedintele Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavriliţa pentru funcţia de prim-ministru. Sandu a anunţat într-o postare pe Facebook că a semnat decretul în acest sens. În 6 august, Gavriliţa a venit în plenul Parlamentul să ceară votul de încredere pentru componenţa executivului şi programul de guvernare pentru următorii patru ani. Cabinetul de miniștri a fost votat de Parlament de 61 de deputaţi din Partidul Acţiune şi Solidaritate. Astfel, noul Guvern are 13 ministere şi nu nouă, aşa cum au fost până acum, dar şi patru viceprim-miniștri.

NATALIA GAVRILIŢA, premierul desemnat: "Vom demara reforma profundă a Justiţie şi o luptă veritabilă împotriva marii corupţii. Prioritatea imediată este creşterea veniturilor populaţiei şi protecţia grupurilor vulnerabile."

Programul intitulat "Moldova vremurilor bune" nu i-a impresionat pe deputaţii din opoziţie. Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor şi Partidul "ŞOR" nu l-au susținut.

VASILE BOLEA, deputat BCS: "V-am ascultat atent pe dumneavoastră, îmi vine să plâng."

În aceiaşi zi, 6 august, Guvernul Gavriliţa a depus jurământul.

SCANDALUL ALEGERILOR DIN BĂLŢI

Un alt scrutin important în acest an a avut loc la Bălţi. Alegerilor locale noi, organizate în urma demisiei lui Renato Usatîi, s-au soldat cu scandal, după ce a fost anulată înregistrarea candidatului Partidului "ŞOR", Marina Tauber, în cursa electorală înainte de cel de-al doilea tur. Asta deși, în primul tur, Tauber a fost susținută de 48 la sută dintre cei care au ieșit la urne.

PAVEL POSTICA, vicepreședinte CEC: ”Se solicită Judecătoriei Bălți anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber, desemnată de Partidul Politic ”ȘOR” la funcție de primar al municipiului Bălți.”

Această decizie a fost luată la sfârşitul şedinţei Comisiei Electorale Centrale, care a durat patru ore. Pe rol au fost puse trei sesizări. Una dintre acestea a venit din partea Inspectoratului de Poliţie Bălţi, care a acuzat-o pe Marina Tauber că nu ar fi raportat suma de 152 de mii de lei, achitată pentru mâncarea oferită simpatizaților în campania electorală. În sesizarea poliţiei se mai precizează că ar fi vorba despre 70 de oameni, iar aceştia ar fi fost cazaţi într-o tabără de vară, fără ca Tauber să declare la CEC cheltuielile pentru închiriere. Ulterior, cifrele s-au schimbat. Membrii CEC au admis că ar fi vorba de doar 20 de activişti ai Partidului "ŞOR", iar pentru mâncare s-ar fi cheltuit o sumă de aproape cinci ori mai mică decât cea anunţată de poliţie.

MARINA TAUBER, candidat la primăria Bălți: ”Eu sunt candidat la funcţia de primar al municipiului Bălţi, vreau să vă întreb, eu pot să mănânc, astăzi a fost ok că am mâncat? E bine că bunica mea mi-a transmis ceva şi eu am mâncat sau trebuia să declar?"

A urmat un val de reacţii după ce Comisia Electorală a solicitat anularea înregistrării candidatului Partidului "ŞOR", Marina Tauber. În timp ce reprezentanţii partidului de guvernare au salutat decizia CEC, opoziţia parlamentară, dar şi alţi politicieni, au catalogat cele întâmplate drept dictatură, abuz de putere şi un atac asupra democraţiei și au acuzat-o pe Maia Sandu că ar sta în spatele acestor acţiuni. Serviciul de presă al Preşedinţiei ne-a declarat că instituţia nu comentează aceste acuzaţii.

În dimineaţa zilei de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secţiilor de vot pentru turul doi, Comisia Electorală Centrală a anunţat că alegerile au fost suspendate până la emiterea unei decizii irevocabile. CSJ a anunţat ulterior că menţine decizia Curţii de Apel Bălţi, iar cel de-al doilea tur a fost stabilit pentru 19 decembrie.

În turul doi au ajuns candidatul independent, Nicolai Grigorişin, şi candidatul Partidului "Patrioţii Moldovei", Nicolae Chirilciuc, care a acumulat în primul tur puţin peste un procent. Înainte de asta, Partidul Acţiune şi Solidaritate și-a retras candidatul. E vorba de Boris Marcoci, iar ulterior, s-a retras şi candidatul Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, Alexandr Nesterovschi.

GRIGORIȘIN A FOST ALES PRIMAR

În 19 decembrie, Nicolai Grigorişin a câştigat mandatul de primar al municipiului Bălţi fiind votat de doar 7 148 de cetățeni din cei peste 100 de mii incluşi în listele eletorale. Prezenţa la urne a fost extrem de scăzută. Mai puţin de 10 la sută dintre locuitorii cu drept de vot s-au prezentat la urne, aceasta fiind cea mai mică rată de participare înregistrată vreodată la un scrutin din țara noastră.

''Nu a fost prea corect cum s-a întâmplat, că au scos-o pe doamna Tauber. Nu că Tauber ar fi nu ştiu ce, dar trebuiau să rezolve întrebarea, decât s-a început jocul alegerilor. Oamenii au văzut asta şi de aceea nu au ieşit la alegeri. ''

''Sunt doar bani cheltuiţi în zadar, atât. Nimeni nu mai crede în nimic.''

”Lumea nu are încredere în nimeni. Pe care şi nu auzi, că ei nu o să se mai ducă mai mult, până acum au crezut, dar acum nu mai cred în nimeni."'

ALEGERI ILEGALE  LA TIRASPOL

Un alt subiect care a stârnit controverse în anul 2021, a fost așa-numitele alegeri prezidențiale din stânga Nistrului. În urma așa-zisului scrutin, Vadim Krasnoselski a acumulat 79,4 la sută din sufragii, cu mult peste contracandidatul său, Serghei Pînzari, care a fost votat de doar 11,8 procente dintre locuitorii regiunii transnistrene. Totodată, alte 8,8 la sută dintre buletinele de vot au fost declarate nevalabile de către pretinsa autoritate electorală din regiune. La aşa-zisul scrutin prezidenţial s-au prezentat la secţii peste 144 de mii persoane. Cei mai activi au fost alegătorii din Tiraspol, care au votat într-un număr de peste 43 de mii, iar cea mai mică prezență au avut-o alegătorii din orașul Camenca - aproximativ 8800. Guvernul de la Chişinău a emis un comunicat în care a menţionat că nu recunoaşte aşa-zisele alegeri prezidenţiale din regiunea transnistreană şi le consideră nule din punct de vedere juridic. Autorităţile constituționale au precizat că pretinsul scrutin din stânga Nistrului a fost organizat cu mai multe încălcări, printre care nerespectarea standardelor democratice internaţionale, suprimarea libertăţii de exprimare şi pluralismului de opinii.

Iar Ministerul de Externe de la București a emis un comunicat în care a menţionat că nu recunoaşte pretinsele alegeri prezidenţiale din regiunea transnistreană. România a reiterat faptul că optează pentru o soluționare paşnică a conflictului transnistrean.

Cu o zi înainte de așa-numitul scrutin din stânga Nistrului, mai mulţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova. Printre aceştia a fost şi un expert anticorupţie, președinte al Comisiei de Monitorizare Publică din Sankt-Petersburg, Alexandr Holodov. În total, opt persoane publice din Rusia nu au putut intra pe teritoriul ţării noastre.

Fostul preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski pentru victoria obținută. Dodon nu ezitat să critice autorităţile de la Chişinău pe motiv că au catalogat alegerile din regiune drept ilegale. Nu este pentru prima dată când Dodon îşi demonstrează public relaţiile strânse pe care le are cu Vadim Krasnoselski. Anterior, în cadrul unei întrevederi oficiale, Igor Dodon l-a numit pe Krasnoselski "președinte al Transnistriei", fapt care a fost dur criticat de societate, dar şi de unii politicieni.

Ulterior, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, Înaltpreasfințitul Vladimir a mers într-o vizită în stânga Nistrului unde l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski pentru victoria la așa-numitele alegeri de la Tiraspol. Reprezentanţii Mitropoliei i-au dus în dar mai multe icoane şi şi-au arătat recunoştinţa pentru construcţia mai multor biserici pe malul stâng al Nistrului.

Până în prezent, regiunea transnistreană a avut trei presupuși lideri - Igor Smirnov, Evgheni Șevciuk şi Vadim Krasnoselski.