Haos după alegerile din SUA

Ianuarie 2021 a fost o lună fierbinte în Statele Unite. După alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, când au fost lansate mai multe acuzaţii grave de fraudare, Congresul SUA s-a întrunit pentru a anunța oficial victoria lui Joe Biden. Înaintea şedinţei Congresului de aprobare a voturilor delegaților, președintele în exercițiu, Donald Trump, i-a cerut vicepreședintelui Mike Pence să blocheze procesul, însă acesta a refuzat, pe motiv că nu are astfel de împuterniciri. Nemulțumiți, susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul. Protestatarii au forțat gardurile de metal şi s-au îmbrâncit cu forțele de ordine.

În timpul confruntărilor, au fost trase focuri de avertisment, iar o femeie a fost împuşcată mortal.

Între timp, mai mulți congresmani s-au baricadat în clădire, până când Garda Națională i-a evacuat.

Președintele ales, Joe Biden, a profitat de situaţie şi l-a acuzat pe fostul său contracandidat, Donald Trump, de instigare la violențe:

"Scenele pe care le-am văzut la Capitoliu nu reflectă adevărata Americă, nu ne reprezintă, este dezordine, e haos și trebuie să se termine, acum!"

Trump și-a îndemnat susținătorii la calm:

"Vă cunosc durerea, știu că sunteți dezamăgiți. Am avut alegeri care ne-au fost furate. A fost o victorie uriașă și toată lumea știe, în special cealaltă tabără, dar trebuie să mergeți acasă acum."

În urma dezordinilor de la Capitoliu au murit cel puțin cinci protestatari, iar 14 polițiști au fost răniți. Oamenii legii au arestat 52 de manifestanți, printre care și șamanul Qanon, devenit simbolul violențelor. Donald Trump s-a disociat de protestele din fața Capitoliului.

"Cei care au fost implicaţi în acţiuni violente şi distrugeri nu ne reprezintă ţara. Cei care au încălcat legea vor plăti."

Cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea mandatului lui Trump, Camera Reprezentanților l-a pus sub acuzare, însă procesul a fost tărăgănat. În ultima zi la Casa Albă, Trump s-a adresat poporului american, mulțumindu-i pentru încrederea acordată.

"A fost o onoare să fiu preşedintele vostru. Vă mulţumesc pentru această posibilitate extraordinară."

Trump a refuzat să participe la ceremonia de învestire a lui Biden. Acesta a depus jurământul alături de Kamala Harris, care a devenit astfel prima femeie de culoare în funcţia de vicepreședinte al SUA.

"Eu, Joseph Robinette Biden Jr., jur solemn să îndeplinesc cu bună credință funcția de președinte al Statelor Unite."

Deși Donald Trump şi-a încheiat mandatul, majoritatea democrată din Congres a declanşat procedura de impeachment împotriva sa. Într-un final, fostul președinte a fost achitat de Senatul SUA.

În scurt timp de la învestire, președintele american, Joe Biden, a luat o decizie controversată. Deși fosta administrație de la Washington a ordonat retragerea graduală din Afganistan până la mijlocul anului 2022, Biden a cerut grăbirea procesului. Evacuarea prost organizată a dus la un dezastru umanitar. Talibanii au profitat de situaţie și declanşat ofensiva.

"Suntem pregătiți pentru orice. Suntem total pregătiți pentru pace, dar suntem complet pregătiți și pentru jihad. Vrem un guvern islamic condus de legea islamică."

Forțele guvernamentale nu au fost în stare să ţină piept talibanilor, astfel că până la mijlocul lunii iulie, aceștia au ocupat și capitala Kabul.

Zeci de mii de oameni, printre care și cetățeni străini, s-au grăbit să părăsească țara. Astfel, aeroportul de la Kabul, aflat încă sub controlul forțelor americane, a fost luat cu asalt de mulțimea disperată. O parte dintre ei au ajuns chiar pe pista de decolare și au încercat să se agațe de fuzelajele aparatelor de zbor.

Mulți dintre ei au căzut în gol după decolarea avioanelor. În ciuda dezastrului creat, președintele american, Joe Biden, și-a justificat decizia de retragere a trupelor din Afganistan.

"Misiunea noastră n-a fost să luptăm la nesfârșit în războiul civil al altora și nici să construim o națiune unită. Câte generații de fiice și fii ai Americii vreți să mai trimit să lupte în războiul civil al Afganistanului?"

Între timp, tot mai mulți oameni se adunau în preajma aeroportului, înconjurat cu ziduri improvizate. Talibanii au tras focuri de armă în direcția civililor, încercând fără succes să-i disperseze.

Ajunşi în pragul disperării, afganii au încercat să-şi transmită copiii soldaţilor americani peste gardurile de sârmă ghimpată.

Americanii s-au retras complet până la sfârșitul verii. Ultimii care au zburat de pe aeroportul din Kabul au fost ambasadorul Ross Wilson şi generalul Chris Donahue. Evenimentul a fost sărbătorit de talibani, care au tras focuri de armă în aer.

Retragerea americanilor i-a adus pe afgani în pragul sărăciei acute. S-au înregistrat mai multe cazuri în care părinții au fost nevoiți să-și vândă fiicele pentru a-şi întreține restul copiilor. În ciuda numeroaselor ajutoare umanitare din partea mai multor state și organizații internaționale, milioane de afgani sunt în pericol să moară de foame.

Situație tensionată în Belarus

Situația a fost tensionată şi în Belarus. Liderul nerecunoscut de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a continuat lupta împotriva opoziției. La mijlocul lunii mai, un avion al companiei Ryanair, care efectua o cursă de la Atena la Vilnius, a fost obligat să aterizeze de urgenţă la Minsk sub pretextul unei alerte cu bombă. La bord se aflau jurnalistul de opoziţie Roman Protasevici şi iubita lui, care au fost reţinuţi. Minskul a încercat să-şi justifice acțiunile.

"Nu am putut permite ca avionul să cadă peste cetăţenii noștri. Am acționat legal, apărându-mi oamenii. Așa va fi și de acum încolo."

Versiunea regimului belarus nu a convins comunitatea internațională, care a impus noi sancțiuni autorităților de la Minsk. Nemulțumirea a crescut atunci când Protasevici a apărut, plin de zgârieturi și vânătăi, într-un filmuleț.

SNC "Polițiștii mă tratează corect și în conformitate cu legea. Acum, colaborez cu ancheta și dau declarații în care îmi recunosc implicarea în organizarea protestelor de la Minsk."

Părinții lui Protasevici au acuzat autorităţile că l-au impus să spună un text pregătit din timp.

"Vă rog foarte mult, apelez la întreaga comunitate internațională, jurnaliştilor, să raportaţi faptul că a fost bătut. Este un simplu jurnalist, este un simplu copil! Vă rog, vă implor, ajutaţi-ne! Vă rog să-l salvați! O să-l omoare acolo."

Şi alţi opozanți ai regimul de la Minsk au fost reţinuţi, iar unul dintre ei a încercat să se sinucidă chiar în sala de judecată.

Migranţii la porţile Europei

Activistul a spus că autoritățile îl impun să își recunoască vinovăția, în caz contrar vor fi persecutate rudele și vecinii săi, după care și-a înfipt un pix în gât. Sancțiunile au continuat împotriva regimului din Belarus, care a decis să folosească refugiaţii drept răzbunare. Au fost dublate cursele aeriene din Turcia și unele țări din Orientul Mijlociu spre Minsk. Mii de migranţi ilegali au ajuns în Belarus, fiind redirecționați la frontiera cu Polonia și Lituania. Drept răspuns, cele două țări UE au început construcția unor garduri din sârmă ghimpată la graniță și au concentrat forțe adiționale în zonă. Uniunea Europeană i-a cerut Minskului să oprească migranții în Belarus, însă Lukașenko s-a făcut că plouă.

"Noi niciodată nu vom ține pe nimeni cu de-a sila. Ei nu vin la noi, ei se duc în Europa cea luminată, caldă și primitoare."

Iar Rusia, principalul aliat al Belarusului, a acuzat Bruxelles-ul de criza creată.

Acești oameni au devenit refugiați în primul rând din vina Vestului, care a pornit războaie agresive în Orientul Apropiat și în nordul Africii."

În octombrie, migranţii au luat cu asalt granița cu Polonia.

În replică, autoritățile de la Varșovia au decretat stare de urgență la frontieră şi au trimis aproape 30 de mii de polițiști și militari. Aceștia au ripostat cu gaze lacrimogene și tunuri de apă la tentativele imigranților de a distruge gardul de sârmă ghimpată.

Refugiații cereau autorităților de la Varșovia doar pentru a tranzita Polonia.

"Noi nu vrem să mergem în Polonia. Vrem să plecăm în Germania. Acolo vrem să trăim, nu în Polonia."

Răspunsul Germaniei a fost că nu va primi niciun refugiat. Într-un final, cei mai mulţi migranţi ilegali au revenit în țările lor de origine, iar ceilalţi au fost plasaţi în centrele de plasament din Belarus.

Proteste la Tbilisi

Situația politică a escaladat și într-o altă țară din fosta URSS. Alegerile locale din octombrie au servit drept prilej pentru revenirea acasă a fostului preşedintele Mihail Saakaşvili, după un exil de opt ani. Însă acesta a fost reținut în scurt timp de oamenii legii.

"Vreau să îi anunț pe cetățeni că Mihail Saakașvili, cel de-al treilea președinte al Georgiei, care a fost anterior dat în căutare, a fost reținut."

Fostul lider de la Tbilisi s-a declarat deţinut politic și a intrat în greva foamei. Mai multe state, inclusiv Ucraina, al cărui cetățean este Saakașvili după retragerea cetățeniei georgiene, au cerut eliberarea sa, însă autoritățile de la Tbilisi au reamintit că pe numele lui Saakaşvili au fost iniţiate 14 dosare penale. În 2018, fostul lider georgian a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru abuz de putere. După reţinerea lui Saakaşvili, în țară au izbucnit proteste. Peste 3000 de georgieni s-au adunat în fața închisorii și au cerut eliberarea sa.

Premierul georgian Irakli Garibașvili a declarat că fostul președinte va trebui să-şi execute integral pedeapsa și că nimeni nu îl va convinge să îl elibereze. Manifestațiile în susținerea lui Saakașvili au continuat la Tbilisi.

Între timp, starea de sănătate a fostului lider s-a înrăutățit. Din cauză că refuza mâncarea şi medicamentele, el și-ar fi pierdut cunoștința. Însă informaţia a fost respinsă de autoritățile georgiene, care au declarat că Saakașvili se simte bine și mănâncă. După 50 de zile, fostul președinte georgian a ieşit din greva foamei. Ulterior, Saakaşvili a fost adus în instanţă, iar zeci de susţinători au fost reţinuţi după ce protestul din faţa tribunalului a degenerat. Mai mulţi manifestanţi au bruscat forţele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene.

În instanţă, Saakaşvili şi-a ţinut primul discurs public după revenire. El a vorbit o oră despre contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea țării şi a calificat arestarea sa drept o rușine.

"Greșeala mea a fost că nu am creat un sistem judecătoresc corect și independent. Acest fapt a avut impact asupra mai multor cetățeni ai Georgiei, iar astăzi și eu mă număr printre ei. Îmi cer scuze de la cei care au avut de suferit din cauza acestei greșeli."

După discurs, fostul președinte al Georgiei a fost scos din clădirea instanţei din motive de sănătate.

Abuzuri împotriva opoziţiei ruse

Mihail Saakașvili nu a fost singurul opozant încarcerat în 2021 la întoarcerea acasă. Activistul rus Alexei Navalnîi a fost reținut în 17 ianuarie chiar pe aeroportul din Moscova. Acesta revenea din Germania, unde s-a tratat după ce a fost otrăvit cu Noviciok.

"- Nu voi spune nimic în lipsa unui avocat.
- Este clar, Alexei Anatolievici, veți merge cu mine până când circumstanțele vor fi clarificate."

Navalnîi a fost reținut sub pretextul că nu ar fi respectat o sentinţă de condamnare cu suspendare. Procesul împotriva sa a început chiar într-o secţie de poliţie din Himki.

"Am văzut multă bătaie de joc în instanţe, dar acum se pare că acest bunel în buncăr este atât de speriat încât a distrus demonstrativ toate normele legale şi le-a aruncat la gunoi. Ceea ce se întâmplă aici este imposibil. Este o ilegalitate la cel mai înalt nivel."

Liderii UE au condamnat reţinerea lui Navalnîi şi au cerut eliberarea sa imediată. După doar două zile de la arestare, susținătorii lui Navalnîi au publicat o investigație, denumită "Palatul lui Putin". Aceasta a fost efectuată pe când opozantul era internat într-un spital din Germania. Potrivit investigației, preşedintele rus deţine un palat în apropiere de oraşul Ghelendjik.

"Astăzi o să vedem ceea ce este imposibil de văzut de aproape. O să intrăm acolo unde nimeni nu are acces. O să ajungem în ospeţie la Putin. Cu ochii noştri ne vom convinge că acest om obsedat de bogăţie şi lux, şi-a ieşit complet din minţi."

Potrivit lui Navalnîi, costurile acestui complex de peste 17 mii de metri pătraţi se ridică la peste 1 miliard de euro. Pe teritoriul adiacent palatului se află o Grădină Botanică, o podgorie, un teren de hochei pe gheaţă, un cazinou, o sală de teatru, crame, saune, precum și o biserică. Anturajul lui Putin a negat că liderul de la Kremlin ar deține o asemenea proprietate, însă după publicarea investigației tot mai mulţi susţinători ai lui Navalnîi au fost percheziţionaţi şi reţinuţi. Cu toate acestea, au fost organizate proteste anti-guvernamentale în zeci de orașe ruse.

Forțele de ordine a intervenit în forță și au reținut mii de protestatari.

După un proces desfășurat în grabă, Navalnîi a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. El a fost găsit vinovat de încălcarea unei sentințe cu suspendare.

Decizia a fost criticată de mai multe țări și organizații, iar SUA și UE au impus sancțiuni Moscovei. Măsurile punitive nu au părut să afecteze Kremlinul, care a interzis ONG-urile lui Navalnîi. Acestea au fost mai întâi calificate drept extremiste, apoi membrilor le-a fost interzis să candideze la alegeri.

Criză politică în România

Şi România a trecut printr-o criză politică în 2021. La începutul lunii septembrie, coaliția de guvernare dintre PNL, USR-PLUS şi UDMR s-a destrămat după ce premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion. În replică, toți miniștrii delegați de USR-PLUS au demisionat, iar PSD a depus o moțiune de cenzură. O lună mai târziu, Guvernul Cîțu a căzut cu voturile a 281 de parlamentari PSD, USR-PLUS și AUR. Înaintea votului, Cîțu i-a criticat pe foştii parteneri de coaliție.

"Liderii acestui partid s-au făcut frați cu PSD și cu extremiștii neofasciști pentru a-l înlătura pe singurul om care i-a pus la treabă și care i-a împiedicat să se joace cu viețile românilor."

În replică, fostul președintele al USR, Dan Barna, a acuzat PNL că a făcut coaliţie cu PSD.

"Prim-ministrul Florin Cîțu, PSD, PNL, braț la braț, încearcă să scoată cămașa, dând vina pe USR, care a luptat să facă reforme în această țară."

Președintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări, după care l-a propus pe liderul USR-PLUS, Dacian Cioloș, la funcția de premier:

"Am reiterat importanța pregătirilor pentru iarnă și am subliniat că acestea sunt importante, și nu certurile politice dintre diferiţi actori."

Însă doar 88 de parlamentari l-au susținut pe Cioloș. Nici a doua candidatură propusă de Iohannis nu a avut mai mult succes. În scurt timp, premierul desemnat Nicolae Ciucă și-a depus mandatul. Totuși, după negocierile dintre PNL, PSD, UDMR și minoritățile naționale, liderul de la Cotroceni l-a înaintat din nou pe Ciucă la funcția de premier. Până la urmă, cabinetul de miniștri a primit votul de încredere al legislativului de la București.

"Suntem un Guvern al României şi vom face tot ceea ce este posibil aşa cum ne-am asumat să avem în centrul atenţiei noastre cetăţeanul român."

Final de epocă în Germania

Sfârșitul anului a consemnat plecarea unuia dintre cei mai puternici politicieni din secolul XXI, Angela Merkel. Cancelarul german și-a anunțat retragerea încă de acum doi ani. Înainte de a preda postul de premier succesorului său, social-democratul Olaf Scholz, ea a întreprins mai multe vizite oficiale, una dintre ele la Moscova. Merkel a fost întâmpinată cu flori de eternul președinte rus, Vladimir Putin.

Cei doi lideri au avut o relație personală foarte bună din 2004, când Angela Merkel a devenit cancelarul Germaniei. Totul s-a schimbat însă în 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea.

"Această întâlnire nu este doar o vizită de adio, dar şi una de lucru, avem despre ce discuta. Chiar dacă avem disensiuni profunde la mai multe capitole, dialogul dintre noi trebuie să continue."

"Germania rămâne unul dintre principalii noştri parteneri, din Europa şi din întreaga lume. Asta în special datorită dumneavoastră, în calitate de cancelar în cei 16 ani."

A urmat o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după care s-a dus la summitul G 20, unde a fost aplaudată de ceilalți lideri.

"Siguranţa sa, autoritatea și determinarea de a obţine un consens - şi cred că ştim cu toții cât de puternică este această determinare - au fost de neprețuit pentru acest grup. Îi vom prețui moștenirea pentru mult, mult timp. Mulțumesc, Angela! Mulțumesc!"

Revenind acasă, Merkel a participat la ultima sa ședință de Guvern. Succesorul său, Olaf Scholz, i-a dăruit flori și un puiet și a felicitat-o pentru munca depusă.

La începutul lunii decembrie, întreaga țară și-a luat rămas bun de la "doamna de fier" a Germaniei. În cinstea ei a fost organizată o ceremonie de adio.

Cu ochii înlăcrimaţi şi plini de emoţii, Merkel a vorbit despre cei 16 ani plini de evenimente şi provocări.

"Astăzi, aflându-mă în faţa voastră, mă simt recunoscătoare şi împlinită. Sunt recunoscătoare pentru această funcţie pe care am ocupat-o atâta timp şi vă mulţumesc pentru încrederea care mi-aţi oferit-o."

Merkel a devenit cancelar al Germaniei în noiembrie 2005. Ea este prima femeie din istoria ţării care a ocupat această funcţie timp de 16 ani.