Planul de salvare a Zonei Euro oferă Greciei posibilitatea să ţină sub control datoria pe parcursul mai multor ani. Declaraţia aparţine premierului elen, citat de RIA Novosti. Oficialul elen a mai adăugat că Atena va continua să implementeze politicile financiare austere, pentru a reuşi o redresare economică până în 2020.

Planul liderilor europeni a redat speranţă investitorilor, iar acum trebuie să fie aplicat în practică, scrie The Washington Post. Potrivit publicaţiei, detaliile cheie ale planului de 15 pagini sunt nesigure, iar o creştere economică mai mică decât cea programată ar putea arunca în aer noul document.

The Economist menţionează că soluţia prezentată lumii după summitul Uniunii Europene a fost a treia încercare pentru restabilirea încrederii în moneda euro. Prin urmare, rezultatele pe termen lung ale precedentelor reuniuni au făcut prea puţin ca direcţia de contagiune a datoriilor suverane să se schimbe.

Economiile est-europene riscă să rămână fără creditare, dacă băncile occidentale vor fi nevoite să se concentreze pe propria recapitalizare. Potrivit unui studiu al agenţiei Bloomberg, pentru că ar mai putea să finanţeze diviziile regionale, băncile ar putea avea nevoie de un capital suplimentar de până la 106 miliarde de euro.

Cum plăteşte România pentru salvarea zonei euro şi a Greciei în special? La această întrebarea încearcă să răspundă publicaţia românească Adevărul, care notează că, în ciuda faptului că România nu face parte din zona unică monetară, aceasta se va confrunta cu creşterea ratelor, accesul limitat la credite şi o inflaţie mai mare.