Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, confirmă că rezerviştii Armatei Naţionale sunt chemaţi să participe la instruiri. Oficialul, însă, precizează că acest lucru nu este legat de contextul geopolitic sau un pericol iminent la adresa securităţii ţării noastre. El a mai precizat că aceste invitaţii au loc în conformitate cu legislaţia în vigoare și sunt trimise periodic. 

"Nu sunt tactici de luptă, sunt convocări cu rezerviştii. Sunt nişte activităţi planificate, care s-au desfăşurat pe parcursul multor ani în diferite forme şi circumstanţe. Anul acesta ne-am propus să ne îndeplinim obigaţiunile în conformitate cu prevederile legale pentru a instrui rezerva activă a forţelor armate. Este vorba despre cei care au avut pregătire militară, au fost în serviciul militar, au făcut catedre militare și sunt predestinaţi pentru completarea unităţilor militare".

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a mai precizat că, deoarece subiectul ţine de securitatea statului, nu poate să spună despre numărul cetăţenilor care sunt chemaţi acum la instruiri.

"Aceste activităţi se vor desfăşura pe parcursul anului în mai multe localităţi şi vor viza doar un număr limitat de cetăţeni. Pentru un bărbat este normal ca el să-şi perfecţioneze deprinderile militare necesare pentru activitate în conformitate cu Constituţia RM. Aceste practici sunt obligatorii pentru orice stat şi nu are nimic comun cu situaţia geopolitică sau de securitate".

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Maria Aramă, a precizat pentru postul nostru de televiziune că, de regulă, instruirile durează 3-5 zile. Bărbaţii care au motivele familiale sau legate de serviciu ori stare de sănătate şi nu pot participa la aceste exerciţii, trebuie să prezinte documentele confirmative la unitate militară, iar fiecare caz va fi examinat aparte.

Precizăm, potrivit articolului 353 din Codul Penal, eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, simularea unei boli, falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 32 de mii 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 150 de ore.