Uniunea Europeană aruncă anual mai multă mâncare decât importă și ar putea reduce inflația la alimente doar prin reducerea risipei la nivelul fermelorr, scrie ziarul britanic, care citează un raport realizat de Feedback EU, o organizație non-profit creată pentru a contribui la protejarea mediului.

Conform studiului, aproximativ 153 de milioane de tone de alimente sunt prăpădite, dublu față de estimările anterioare și cu 15 milioane de tone mai mult decât importurile făcute. 

Cantitatea de grâu irosită doar în UE este egală cu aproape jumătate din exporturile Ucrainei. Frank Mechielsen, directorul Feedback EU, spune că Uniunea are o oportunitate.

"Într-un moment în care prețurile sunt mari la alimente și o criză a costului vieții, este scandalos că UE aruncă potențil mai multă mâncare decât importă. UE are acum o oportunitate masivă de a seta ținte legale de înjumătățire a risipei de la fermă la furculiță până în 2030, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a îmbunătăți securitatea alimentară", a spus Frank Mechielsen.

Prețurile globale ale alimentelor erau luna trecută cu 8% peste nivelul din urmă cu un an, potrivit FAO – programul alimentar al ONU, parțial din cauza războiului din Ucraina. Prețul grâului, porumbului și cel pentru soia au crescut în acest an peste nivelurile atinse în criza financiară din 2008.

Abdolreza Abbassian, analist al pieței cerealelor și fost economist senior FAO, a spus că era mâncării ieftine s-a terminat, iar prețurile vor rămâne probabil mari, chiar și după încetarea războiului Rusia-Ucraina.

„Din cauza situației energetice, a situației cu îngrășămintele, a incertidudinilor din lume, inclusiv cele din transporturi și logistică, fără a mai menționa schimbările climatice trebuie să acceptăm că nu vom mai vedea prețuri la mâncare la nivelurile din urmă cu un deceniu și cu care ne-am obișnuit”, a spus el.

Olivier De Schutter, copreședinte al Panelului Internațional de Experți pentru Sisteme Alimentare Sustenabile și raportor special al ONU în privința sărăciei extreme și a drepturilor omului, a spus că problema este că industria alimentară și agricultura au descoperit că risipa este mai avantajoasă decât eficiența.

„La ambele capete ale lanțului alimentar este mai scump să reduci risipa și este profitabil să vinzi oamenilor mai multă mâncare decât au nevoie”, a spus el.

Bruxelles-ul este așteptat să vină mai târziu în acest an cu primele ținte de reducere a risipei. Un număr de 43 de organizații neguvernamentale sprijină propuenrea Feedback EU de reducere cu 50% a risipei până în 2030.

Biroul European de Mediu (European Environmental Bureau – EEB), una dintre aceste organizații, vrea măsuri legale pentru reducerea risipei pe întreg lanțul alimentar, inclusiv producție, procesare și servicii alimentare.

Conform raportului, 90 de milioane de tone din risipa alimentară provin din producția primară, nivelul fiind de trei ori mai mare decât risipa din gospodăriile oamenilor. Cea mai mare parte este neînregistrată, fiind vorba de recoltele lăsate nerecoltate, nefolosite sau nevândute de către ferme.

Conform estimărilor, 20% din producția de mâncare a UE este irosită an de an, costul fiind de 143 de miliarde de euro. Risipa alimentară este responsabilă pentru cel puțin 6% din totalul gazelor cu emisii de seră ale Uniunii Europene, conform sursei citate.

Un studiu separat, publicat luni în Nature Food, estimează că prețul grâului va crește cu 4,6% anul viitor, iar cel al porumbului cu 7,2%.