Ritualurile practicate în ajunul zilei Sfântului Andrei sunt împrumutate de la alte popoare, spun teologii şi etnografii. Deşi nu se înscriu în circuitul creştin, acestea se mai păstrează, totuşi, în satele din spaţiul românesc. Invitatele lui Vadim Stângaciu, în emisiunea Publika Report, au depănat amintiri frumoase de pe vremea când erau fete bune de măritat.

Interpreta Victoria Lungu spune că tatăl ei era nevoit să lege porţile în ajun de Sfântul Andrei, pentru că de dimineaţă, la casele unde erau fete mari nu mai rămânea nici urmă de poartă.

Etnograful Sergiu Brânză spune că tradiţiile din ajunul Sfântului Andrei diferă de la o zonă la alta. De altfel, originea lor este foarte îndepărtată, ele fiind o combinare între creştinism şi ceea ce a fost înainte de creştinarea acestei zone. Potrivit etnografului, această zi mai este numită ziua lupului. Asta deoarece lupul era un simbol foarte important pentru geto-daci.

Părintele Ioan Ciuntu de la biserica Sfânta Teodora de la Sihla spune că elementele străine, împrumutate de geto-daci de la popoarele străine, nu sunt de bun augur pentru creştinii ortodocşi.  El le numeşte energii negative, care au un efect distructiv asupra oamenilor.