Şase tone de boabe şi 100 de tone de masă verde de sorg la hectar, a obţinut, anul acesta, Nicolae Sprinceană, din satul Hârtopul Mare, raionul Criuleni. Spre deosebire de alte culturi, planta creşte şi dă roadă chiar şi pe cea mai severă secetă.

Agricultorul este mulţumit de recolta obţinută de pe cele 30 de hectare însămânţate cu sorg, dar accentuează că nu dispune de tehnica necesară pentru această cultură. 

"La furaje am strâns porumb în jur de 60 de tone la hectar, iar sorgul dă în jur la patru sute de tone. Dacă vor fi programe ca să ne putem extinde ca să fie prelucrat şi să putem extrage suc. Da, sunt gata să semăn în jur de 500 de hectare. E o cultură a viitorului", susţine agricultorul Nicolae Sprinceană.

Alături de lanul cu sorg se află unul de porumb, unde recolta va fi cu mult mai mică. Din boabele de sorg se extrag crupe, care se folosesc şi ca adaos în pâine.

"Rezistă după cum vedeţi la secetă. Noi pe acest lan, o să avem cinci-şase tone de boabe la hectar. Adică din grâu dacă iese 0,3 procente se extrage griş, iar din bobul de sorg - 38 de procente de griş.

În prezent, în ţara noastră, cultivarea sorgului nu este subvenţionată de către stat. Din sorgul zaharat se extrage amidon, celuloză, zahăr, alcool, bere, oţet şi biocombustibil. De asemenea, se obţin furaje şi sunt fabricate brichete pentru foc.