Ca să se asigure că va reuşi să menţină Republica Moldova în sfera sa de influenţă, Kremlinul l-a delegat pe fostul său ambasador la NATO, Dmitri Rogozin, în funcţia de "reprezentant special al preşedintelui rus în Transnistria", scrie Deutsche welle.

Analiştii politici de la Chişinău consideră că numirea lui Rogozin în funcţia de reprezentant special al preşedintelui rus la Tiraspol este un preludiu al viitoarei recunoaşteri oficiale a autoproclamatei republici transnistrene. "Rusia a demarat în forţă procesul de legitimare internaţională a regiunii separatiste de la Nistru", scrie publicistul Petru Bogatu."Rogozin, care s-a evidentiat deja la Bruxelles, poate înclina balanţa negocierilor în formatul 5+2 (în problema transnistreană) în interesul Rusiei", susţine analistul politic, Arcadie Barbăroşie. 

Pe de altă parte, ziarul moscovit "Nezavisimaia Gazeta" scrie că "delegarea lui Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special al Rusiei în regiunea tranistreană a schimbat formatul în regiune". Fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Emil Ciobu, crede că delegarea lui Rogozin, "care are o reputaţie de politician dur ce nu acceptă compromisurile, este un semnal de neîncredere din partea conducerii Federaţiei Ruse pentru clasa politică moldovenească". 

Deşi a cerut explicaţii din partea Rusiei în legătură cu numirea inopinată a lui Rogozin în funcţie, Ministerul de Externe de la Chişinău nu a primit nici un răspuns. În schimb, a răspuns neîntrebată administraţia separatistă de la Tiraspol. Pretinsul minister transnistrean de externe susţine că "decizia legată de Rogozin corespunde în totalitate poziţiei oficiale a Rusiei ca participant la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, menită să apere interesele a celor peste 60.000 de cetăţeni ruşi care trăiesc în regiune". Analiştii atenţionează că acest argument este identic cu cel invocat de Rusia în timpul războiului de scurtă durată cu Georgia, soldat cu recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Totodată, Dmitri Rogozin a comentat pe un site de socializare reacţiile Chişinăului la numirea sa: "Nici nu am deschis gura, dar în coteţ deja s-a făcut atâta tărăboi!" În opinia analiştilor ruşi, numirea lui Rogozin după alegerea pro-europeanului Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Moldovei nu este întâmplătoare. Moscova este alarmată de tendinţele unioniste tot mai vizibile în ultimul timp la Chişinău şi de toleranţa noului preşedinte Timofti faţă de aceste acţiuni, până acum aproape invizibile.

"Alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova este o dovadă în plus că evenimentele din Moldova se derulează după un alt scenariu decât cel dorit de Kremlin". Concluzia aparţine analistului politic de la Kiev, Vitali Kulik. "Sigur, Rusia are încă o poziţie dominantă pe ambele maluri ale Nistrului, însă în ultima perioadă a suferit o serie de înfrângeri tactice în faţa Occidentului", scrie analistul.

"Tentativele Kremlinului din ultimii doi ani de a crea o coaliţie pro-rusească în Moldova au fost multiple. Moscova spera că Moldova va avea rezultate modeste în procesul de integrare europeană, că exponenţii coaliţiei de guvernământ vor continua să se certe între ei şi că nu vor reuşi să aleagă preşedintele. Toate acestea ar fi trebuit să ducă, în viziunea Kremlinului, la alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora comuniştii să revină la putere. Toate aceste planuri s-au năruit în momentul în care a fost desemnat şeful statului, fapt care înseamnă păstrarea Alianţei de guvernare şi asigurarea unei perioade de stabilitate politică", notează analistul ucrainean. "În aceste condiţii, Moscova va încerca să revină la modalitatea preferată de a controla situaţia din zonă – să sprijine masiv enclava transnistreană, pentru a putea menţine întreaga Moldovă în aria sa de influenţă", conchide Vitali Kulik.