A cheltuit aproape 5% din banii alocaţi de UE, în Schengen încă nu a intrat, cetăţenii acestui stat nu au drept de muncă în ţările bogate, în schimb au o economie mai stabilă şi justiţia sub presiune, scrie Adevarul.ro. Este vorba despre România, care 5 ani în urmă a devenit membră a UE.

Revelionul dintre 2006 şi 2007 a fost primul în care, în pieţele publice din oraşele mai mari sau mai mici ale României, steagul naţional era pus alături de steagul albastru cu stele al Uniunii Europene. Cetăţenii români primeau drept de rezidenţă mult mai facil în UE, dar drept de muncă doar în unele state. Situaţia nu s-a schimbat prea mult după cinci ani, cu excepţia destinaţiilor favorite ale românilor: Spania şi Italia. Cele mai bogate state europene vor cere încă cel puţin doi ani de acum încolo permise de muncă pentru români şi bulgari.

Aderarea la spaţiul fără frontiere a fost un alt obiectiv al României şi Bulgariei. Cele două ţări au cheltuit miliarde de euro, au îndeplinit criteriile tehnice, au negociat variante de compromis. Degeaba. Banii care au venit, însă, prin fondurile europene, peste 82 de miliarde de euro în perioada 2007-2013, au fost destinaţi dezvoltării celor mai sărace regiuni din cele două ţări şi reformării administraţiilor locale. Bilanţul nu e deloc mulţumitor pentru contribuabilii la bugetul UE destinat fondurilor europene: România are o rată de absorbţie care abia va ajunge, cu ultimele cheltuieli, la 5% spre 6%.

Se străduie mai mult decât vecinii

Dezamăgiri de ambele părţi, la cinci ani de la integrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană. Aşa au caracterizat mai mulţi analişti, experţi şi jurnalişti momentul 1 ianuarie 2007, când cele două state sărace din Europa de Est au devenit membre ale Uniunii Europene. Au rămas tot sărace, dar au economii mai disciplinate decât ale vecinilor greci şi chiar unguri.

„Bulgaria şi România se străduiesc mai mult decât celelalte ţări foste comuniste din Europa Centrală să se integreze în Uniunea Europeană", a declarat François Frison-Roche, un renumit cercetător francez a al Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Paris.

Tot cei mai săraci din UE au rămas

Românii şi bulgarii rămân cei mai săraci cetăţeni europeni, cu un venit brut pe cap de locuitor de 6.440 de euro, respectiv 4.460 de euro, potrivit cifrelor Băncii Mondiale.

Spre comparaţie, acelaşi indicator în Franţa este de 34.000 de euro pe cap de locuitor şi de 9.480 de euro în Polonia. Şi totuşi, unele regiuni româneşti au înregistrat recent cele mai mari creşteri, de trei ori mai mult decât media europeană, arătau statisticile Eurostat. Un astfel de exemplu este regiunea de Vest din România, care a avut o creştere a PIB/cap de locuitor cu 23% peste media europeană.

Pro şi contra integrării

Olandezii au sugerat că până şi integrarea în UE a celor două state a fost pripită, atunci când li s-a cerut să explice de ce nu le vor în Schengen. 

Euroscepticii explică faptul că aderarea ar putea fi o greşeală istorică. "Am înţeles perfect: după căderea Zidului Berlinului, v-aţi obţinut libertatea, democraţie. Pentru voi era fantastic. De asemenea, am înţeles perfect de ce doreaţi să intraţi în NATO, pentru că era un fel de a spune "La revedere, Moscova!". Dar aderarea la UE se va dovedi a fi o greşeală istorică uriaşă pentru ţara dvs., pentru că ce aţi făcut e să intraţi într-un sistem care este din ce în ce mai mult ca cel pe care l-aţi părăsit acum 20 de ani", a spus Nigel Farage, unul dintre europarlamentarii britanici eurosceptici.

Potrivit lui François Frison-Roche, Bulgaria şi România suferă în continuare din cauza problemelor de imagine - numele lor sunt adesea legate de prostituţie, corupţie şi crimă organizată în mass-media occidentale. Iar situaţia minorităţii rome numeroase creează, de asemenea, probleme ambelor ţări.