România, prima în topul ţărilor care fraudează Uniunea Europeană
foto: andreeavass.ro
După ce Uniunea Europeană a decis să înăsprească lupta împotriva deturnării de fonduri, ultimele publicaţii ale Comisiei Europene şi ale Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF) fac să se remarce un trio surprinzător în fruntea clasamentului. Dacă România tratează cel mai mare număr de cazuri de fraudă, ea este urmată îndeaproape de Germania, înaintea Italiei. Dar acest clasament reflectă realităţi foarte diferite, potrivit capital.ro.
Uniunea Europeană acordă anual 142 miliarde de euro subvenţii. Italia rămâne ţara care a deturnat cei mai mulţi bani în 2011, inclusiv un caz major de fraudă privind fondurile structurale, care el singur a vizat peste 380 de milioane de euro.
Şi cu toate acestea, ţara nu se situează decât pe locul al treilea în acest top al fraudei europene dacă se ia în considerare numărul de cazuri - 112 potrivit raportului OLAF publicat la 11 iulie 2012.
Pe "podium", România este în frunte, cu 225 de anchete. Germania surprinde pe toată lumea, venind pe poziţia a doua, cu 168 de cazuri anchetate.
Publicat câteva zile mai târziu, la 19 iulie, raportul Comisiei Europene privind rapoartele de fraudă şi nereguli confirmă că Germania tratează, într-adevăr, un număr mare de cazuri. O constatare care se explică parţial prin situaţia sa demografică şi geografică: Germania este cea mai populată ţară din Uniunea Europeană şi se află în centrul Europei, expusă în special la tranzitul produselor de contrabandă provenind din Europa de est. Astfel, un caz de fraudă raportat în Germania nu înseamnă neapărat că statul german este la originea lui.
Numărul cazurilor de fraudă anchetate poate varia considerabil în funcţie de sistemul judiciar în vigoare din fiecare ţară, notează postul francez de televiziune. În Germania, ca şi în România şi Italia, prevalează principiul legalităţii. Altfel spus, orice problemă care rezultă dintr-o suspiciune de fraudă este rezolvată în instanţă. În alte ţări, precum Franţa sau Belgia, se aplică principiul oportunităţii, care permite clasificarea pe loc a anumitor cazuri ca fiind înschise în absenţa unor dovezi constructive.
Membru nou al Uniunii Europene, România face obiectul unui dispozitiv de control special, care explică în parte numărul mare de cazuri de fraudă semnalate, mai relatează sursa citată. Ea a beneficiat, de asemenea, de un program specific de subvenţii pentru achiziţionarea de material industrial şi agricol, afectat în mod special de deturnare de fonduri.
"Ceea ce este îngrijorător în cazul României, este rata scăzută de condamnări la sfârşitul procedurilor judiciare angajate", insistă Lothar Kuhl din cadrul OLAF. "Cazurile semnalate sunt anchetate, dar suspecţii sunt rareori condamnaţi. Important este nu atât numărul de cazuri transmise, cât eficacitatea cu care ele sunt tratate de autorităţile naţionale. Statele care prezintă un număr mare de cazuri netratate trădează ineficienţa sistemului lor judiciar de a-i pedepsi pe infractori".
În fapt, afirmă sursa citată, în România 73,4% din acţiuni au fost respinse în timpul procesului şi doar 23,4% fac obiectul unui ordin judecătoresc. În Germania, dimpotrivă, 32,5% din acţiuni au fost respinse, în timp ce 57% se finalizează cu o decizie.