Limba rusă poate deveni a doua limbă de stat în Letonia. Un referendum, în acest sens, are loc astăzi, în statul baltic, membru al Uniunii Europene. Pentru a modifica Constituţia prin referendum este nevoie ca peste jumătate din cei care se vor prezenta la urne să voteze "pentru".

Referendumul din Letonia este unul controversat şi accentuează, se pare, ruptura din societatea letonă.

"Societatea este împărţită în două. Integrarea, care s-a încercat în ultimii 20 de ani, a eşuat complet. Nu trebuie să ne minţim că trăim într-o societate unită, cu o naţiune unită. Poporul este divizat. Referendumul demonstrează acest lucru", a declarat Iveta Grigule, deputat în Parlamentul Letoniei.

O bună parte a cetăţenilor spun că doar limba letonă trebuie să fie oficială şi toţi cei care locuiesc în Letonia trebuie să o cunoască, alţii consideră că limba rusă nu este străină în acest stat baltic.

"Dacă mai există oameni în Letonia care nu cunosc limba oficială, înseamnă că ei nu au încercat să o înveţe, iar acest lucru vorbeşte despre faptul că ei nu sunt loiali ţării în care trăiesc", a spus un cetăţean.

Peste 180 de mii de semnături au fost strânse, în favoarea referendumului. Cifra depăşeşte pragul necesar de 10 la sută din electoratul acestei ţări. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde aproximativ a treia parte a populaţiei este vorbitoare de limbă rusă. După declararea independenţei în 1991, letona a devenit singura limbă oficială în Constituţie. Totodată, cunoaşterea limbii de stat este unul dintre criteriile importante pentru acordarea cetăţeniei Letoniei.