Una dintre localităţile în care a crescut numărul caselor date în exploatare este şi comuna Ruseştii Noi, Ialoveni, situată la 30 de kilometri de Capitală.

"Oamenii care muncesc peste hotare construiesc", a spus un localanic.

"Cam o casă, trei, în an. Eu sunt constructor. Iată, fac din casele vechi, le mai prefac, le fac mai moderne. Care au bani, fac", a explicat un bărbat.

"Noi aici suntem obişnuiţi, avem pământ, acasă, pe deal, păsări. Ne-am deprins aşa şi aşa şi trăim", a menţionat o femeie.

"Îşi construiesc case, acolo unde au primit terenuri pentru construcţii, îşi mai construiesc la părinţi, în terenurile agricole care au fost grădini, dar, conform legislaţiei, prin Consiliu, ele se trec în construcţii,şi aşa, încetişor, ne dezvoltăm. Cam trei, patru case, pe an, se construiesc", a precizat Pavel Codreanu, primarul comunei Ruseştii Noi.

Experţii spun că fenomenul ia amploare de câţiva ani datorită familiilor care revin din străinătate.

"Este vorba despre dezvoltarea fenomenului de ruralizare, atunci când se termină epoca când majoritatea investiţiilor, infrastructura se dezvolta doar în Chişinău. Această creştere de 55 de procente, de fapt, semnifică investiţiile făcute anterior în aceste construcţii, în aceste imobile. Un imobil necesită o investiţie de câţiva ani", a declarat Roman Chirca, expert economic.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, mai mulţi moldoveni au ales să trăiască în localităţile rurale. Datele arată că, anul trecut, numărul de locuinţe date în exploatare a crescut cu peste 50 la sută faţă de 2017, cifra ajungând la 678 de case.

Suprafaţa totală a acestora depăşeşte 80 de mii de metri pătraţi. În schimb, în oraşe, a fost înregistrată o dinamică negativă. Acolo, numărul apartamentelor date în exploatare a scăzut cu 25 la sută şi a ajuns la 5.330.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în zona de nord a ţării, creşterea înregistrată este de aproape 40 la sută. Iar în centrul ţării, numărul locuinţelor date în exploatare a crescut anul trecut, faţă de 2017, cu 33,5 la sută. În sudul ţării creşterea a constituit
în jur de 12 la sută.

În schimb, în Capitală, numărul acestora s-a diminuat cu 28,4%, iar în UTA Găgăuzia cu 9 procente.