O nouă rundă de negocieri pentru reglementarea conflictului din Nogorno-Karabah, regiune disputată de Armenia şi Azerbaidjan, va avea loc vineri, la Kazan, şi se va desfăşura la nivelul şefilor de stat, fiind mediată de liderul de la Moscova, Dmitri Medvedev.

Diplomaţia de la Moscova speră că întrunirea va avea un rol crucial în reglementarea diferendului din Caucazul de Sud. Ministerul rus de Externe îi îndeamnă pe liderii de la Erevan şi Baku să dea dovadă de voinţă politică şi să finalizeze elaborarea principiilor care să pună capăt celui mai sângeros conflict din spaţiul post-sovietic.

Regiunea Nagorno-Karabah, locuită preponderent de armeni, a fost dăruită, în 1922, Azerbaidjanului, de către administraţia de la Kremlin de pe timpul Rusiei sovietice. În februarie 1988, populaţia majoritară a anunţat revenirea în componenţa Armeniei. Ca răspuns, azerii au organizat un masacru în oraşul Sumgait. După destrămarea Uniunii Sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, fapt ce a provocat un război sângeros între Azerbaidjan şi forţele paramilitare ale regiunii secesioniste, susţinute de Armenia. Violenţele au durat până în mai 1994, dar Baku nu a reuşit să recapete controlul asupra regiunii separatiste.

Mediatori în procesul de reglementare a acestui conflict îngheţat sunt Rusia, Franţa şi Statele Unite.