Tensiunile dintre Rusia și restul lumii au escaladat în ultimii ani. După o încălzire relativă a relațiilor cu Statele Unite și aliații săi de la destrămarea URSS, Moscova a început să-și arate colții în 2014, când a anexat Crimeea de la vecina Ucraina.

Atunci, autorităţile nerecunoscute ale peninsulei au semnat la Moscova acordul de alipire la Rusia.

Totul după ce trupele militare rusești au preluat controlul asupra peninsulei, sub pretextul că acestea au rolul de a proteja activele militare rusești. Referendumul organizat ulterior nu a fost recunoscut de societatea internațională, iar mai multe țări din lume, în frunte cu SUA și Uniunea Europeană, au impus sancțiuni economice dure Moscovei. Totodată, NATO a suspendat cooperarea militară cu Rusia.

”Vrem să o facem să înțeleagă că va suporta consecințele acțiunilor sale. Dacă Rusia va continua să intervină în Ucraina, suntem pregătiți să impunem noi sancțiuni”, a spus fostul președinte al SUA, Barack Obama. 

Kremlinului nu i-au stat prea bine aceste mișcări ale comunității internaționale.

”Trebuie să se înceteze isteria și să se renunțe la retorica unui nou război rece. Referendumul a decurs în mod deschis și corect. Ei vor să fie alături de Rusia”, a spus  președintele Rusiei, Vladimir Putin. 

După izbucnirea războiului din estul Ucrainei, Kievul a acuzat imediat Moscova că ajută insurgenții proruși și chiar se implică militar. De-a lungul celor patru ani de conflict armat, au apărut mai multe dovezi precum că militarii ruși luptă alături de rebeli împotriva armatei ucrainene.

Rusia nu s-a oprit aici: a schimbat arma pe mouse și a început un război hibrid împotriva țărilor care i se împotrivesc. Astfel, Kremlinul a folosit propaganda pentru a influența rezultatele alegerilor din SUA, Franța, Germania, Spania sau Olanda și există pericolul să facă acest lucru în cadrul alegerilor care vor avea loc la toamnă în țara noastră și în cele din Ucraina, programate pentru anul viitor. Ca deobicei, Kremlinul dezminte aceste acuzații.