(UPDATE 22.53) Roman Chircă: Asigurarea concrenţei loiale, garantarea proprietăţii private, dezvolatrea investiţională eficientă. Din păcate, nu ştiu dacă acestea ar deveni priorităţile Gvernului. Poate la nivel de corupţie ar putea să se schimbe lucrurile. Este posibil de obţinut realizări în infrastrctură şi e-guvernare.

(UPDATE 22.52) Roman Chircă: Asigurarea concrenţei loiale, garantarea proprietăţii private, dezvolatrea investiţională eficientă. Din păcate, nu ştiu dacă acestea ar deveni priorităţile Gvernului. Poate la nivel de corupţie ar putea să se schimbe lucrurile.

(UPDATE 22.51) Vasile Croitoru: Mentinerea parcursului european, lupta cu corupţia şi crearea locurilor de muncă. La finalizarea celor 100 de zile, fiecare minister să prezinte realizările.

(UPDATE 22.48) Victor Juc: Cred că intenţia lui Leancă este una bună, pentru că a trecut în rebistă unele realizări. Însă mai bine spune că au fost menţinute 5.000 de lcouri de muncă. Rezulattele sunt modeste, însă este bine că s-a venit cu o asemenea conferinţă de presă. Leancă şi-a asumat prea multe sarcini. Prima problemă este eradicarea sărăciei, parcursul european şi conflictul transnitrean.  

(UPDATE 22.47) Roman Mihăeş: Metoda de a raporta la 50 de zile pare ridicula, trebuia să aştepte la 100 de zile. Principala problemă este corupţia, crearea locurilor de muncă, aceasta este un oboectv greu de realizat. Nu ştiu dacă acest Guvern va euşi.

(UPDATE 2243) Roman Chircă: Suntem cea mai slabă ţară în ceea ce priveşte investiţiile. Guvernul Leancă are acum oprtunităţi. Realizări pot fi făcute în infrastructură, campanie împotriva funcţionarilor corupţi, însă climatul investiţional nu se va îmbunătăţi.  Afacerile a 22 de migranţi prin programul Pare nu ştiu dacă pot fi numite realizările la nivel de premier, acestea sunt la nimvel de minister.Eu cred că domnul premier cunoştea probleme mediului de afaceri, atacurile raider sunt pe bandele de ştiri. Investitorii urmăresc ceea ce se întmplă. Totuşi, este o impresie bună, pe axa politicii externe sunt nişte dinamizări. Guvernul este restricţioant n timp, în comptenţe.  

(UPDATE 22.39) Vasile Croitoru: E greu în 50 de zile să faci schimbări, încât cetăţenii să simtă. S-au identificat nişte lucruri, dar trebuie să vedem sinceri, noi am văzit aceste schimbări? Trebuie să treacă 100 de zile, pentru a vedea realizările, acele 5.000 de locuri de muncă. Eu cred că Leanc a prezentat raportul pentru a ţine în atenţia opiniei publice ceea ce se face.

(UPDATE 22.35) Roman Mihăeş: Avantajele noastre sunt că suntem la hotar cu UE, prin graniţa cu Romnia, tebuie să fortificăm parteneriatul cu ţara vecină. Noi nu trebui să dăm pasărea din mână pe cea de pe gard, să încercăm să intesificăm parterneriatele UE.

(UPDATE 22.27) Victor Juc: Ministrul Lavrov a fost foarte discret, nu a folosit limbajul diplomat care presupune mai multe capcane. A spus doar că noi trebuie să alegem este sau vest. Dacă vă intregraţi în UE, vedem care sunt consecinţele. Autorităţilor Republcii Moldova li s-a dat de gândit, întrucât se apropie 2015 când va începea implementarea proiectului Euriasiatic. Problema noastră că ne aflăm între două blocuri. Actuala coaliţie nu va merge cu schimbarea viziunii şi va merge direct spre Vilnius, chiar dacă vor veni cu un alt mesaj, electoratul nu va înţelege, coaliţia nu mai are spaţiu de manevrare. Chiar dacă printr-o alternaţă, la guvernare ar veni opoziţia, nu vor avea loc schimbări mari. Nu cred că această problemă ar trebui să facă subiectului unui plebiscit, este mai mult o prblemă a elitelor.

(UPDATE 22.25) Vasile Croitoru: Federaţia Rusă ne–a amintit mai degrabă care sunt slăbiunile noastre. Federaţia Rusă încearcă să hărţuiacă Moldova, astfel încât să se mai reţină din drumul spre Vilnius. Faptul că domna Gherman a spus că aceast este decizia unui stat suveran – este cel mai tare argument.

(UPDATE 22.24) Roman Chircă: Este pentru prima dată când s-a declarat la Moscova că Moldova a ales calea de integritate europeană.  În răspunsul său, Lavrov atenţionat într-o formă delicată în ceea ce priveşte preţul la gaze, migaţii moldoveni. Pe de altă parte, s-a schimbat abordarea Rusiei faţă de ţările din fosta URSS, încearc sa facă din Moldova. Există o armă extrem dureroasă, dacă Federaţia Rusă ar impune vize, ar avea efecte catastrofale, reducerea cu 30-40% a remitenţelor, vom avea o reducere a economiei de 15%. În măsură va fi dornică să aplice această armă, vom vedea. Multe din aceste avertizri este un preludiu la ceea ce se derulează acum- Uniunea Eurosiatică, o dinamică de a atragere a ţărilor din fota URSS, este o abordare radicală diferit de contextul CSI. Federaţia Rusă va juca, înclusiv cu Moldova, ca un mentor civilizat pentru a ne crea această publicitate.

(UPDATE 22.16) Vasile Croitoru: Capacităţile dilplomatice ale Chişinăului sunt net inferioare. Chişinăul nu a avut capacitatea să elaboreze  cadrul juridic care să reglemnteze conflictul transnitrean, tot timpul au fost preluate.

(UPDATE 22.13) Roman Mihăeş: Acest conflict este unul geostrategic. Chilinăul nu a fost destul de curajos în raport cu Moscova, înbsă de multe ori, Chilinăul a făcut cedări nejstificate. Azi doamna Gherman a avut un moment depatriotism la Moscova.

(UPDATE 22.09) Victor Juc:În regiunea de este, situaşia este mult coplicată. Nu a fost realizat niciun studiu fezablil, din cauza că operatorii nu au acces pe malul stâng. Pentru moment, o soluţie politică este imposibilă. Cheia este totuşi la Moscova. Pentru rezolvarea conflictului, se impun trei probleme: evacuarea imediată şi necondiţionată a armatei, elaborarea unui statut special şi elobaroarea garanţiilor. Ministrul Afacerilor Externe rus a distorsionat problema, a   pus mai întâi acordarea statutului special. Eu cred că NATO este pregătită să acorde suport, autorităţile trebe să fac apel privind armamentul. NATO are o experienţă foarte mare în casarea armamentului,

(UPDATE 22.05) Roman Mihăeş: Conflictul transnistrean ne-a costat foarte mult, pierderile au fost enorme. Se estimează că au plecat jumătate din populaţiei. Separatismul transnistrean ne ţine ostatici, nu ne puteam integra nici în UE, în contextul liberalizării vizelor avem problem. Faptul că nu avem acces să vorbim cu cetăţenii de acolo, massmedia, ong-urile nu pot să meargă acolo să-şi exprime argumentele pro-europene. Ceea ce ţine de regiunea Găgăuziei, nu există potenţial economică.

(UPDATE 21.58) Roman Chircă: Aceste regiuni nu sunt autosuficiente. Declaraţiile au fost făcute în contextul unor bătălii politice. Intensitatea indistrială este redusă. Pe de altă partea, Transnitia a reuşit să păstreze anumite puncte strategice. Chişinăul permanent face câşiva paşi, noi suntem într-un stadiu ami avansat, politica paşilor mici trebuie continuată.

(UPDATE 21.49) Vasile Croitoru: Cetăţeanul este obosit de aceste speculaţii privind acordarea statutului de republică, privind federlizarea. Nu ştiu dacă problema transntreană se mai regăsesc în topuri. Declaraţiile lui Formuzal sunt nilte speculaţii, sunt în contextul vizitei turkmen la Chişinău. El s-a învăţat să se adapteze la forţele de sud. Actualmente, başcanul este într-o situaţie defavorabilă, unicul partener poate fi Chişinăul.

(UPDATE 21.44) Roman Chircă: Dacă să reunim PIB-urile de pe ambele maluri ale Nistrului, regiunea transnistreană va avea o pondere de 11%, economia a degard de 4 ori, nu au fost măsuri de eficinetizare, economia a fost subsidiată de Rusia. Economia locală este puternic oligarhizată, însă Transnistria deţine anumite noduri energetice. Transnitria este o regiune care poate exista absolut independent.

(UPDATE 21.42) Roman Chircă: Federalizarea este o construcţie costituitoare, teritoriul nostru nu este mare, o eventuală separare nu există o logică economică. Mai mulţi critici consideră că Chişinăul a cedat prea multe Găgăuziei, însă elitele ddin Găgăuzia spun că nu au obţinut compteneţe mai multe. Chişinăul trebuie să menţină echilbrul, pentru criza a fost depăşită.

(UPDATE 21.37) Roman Mihăeş: Sunt nişte acţiuni concertate, pentru a compromite parcrsul european. Declaraţiile lui Formuzal nu mai miră pe nimeni. Găgăuzia nu poate fi comparată cu regiuea tarnsnitreană. Chiar şi stattâutul de autonomie este prea mult. Este un caz de acordare de autonomie poentru motive politice. În acest condiţi, cazul Găgăuziei poate servi pentru construcţia asimetrică. Acordarea statutului republică înseamnă recunoaşterea subiectului de drept internaţional. Federalizarea este periculoasă, însă trebuie de examinat regionalizarea după modelul spaniol.

(UPDATE 21.35) Victor Juc: Este posibil republică în republică, dar doar în cadrul unui stat federal. Cţt despre ideea lui Voronin, el a vociferat în alţi termeni. Intervenţia lui Formuzal este în temă. Dacă fa fi acordat statut de republică regiunii transnitriei, atunci şi Găgăuzia va pretinde. Soluţia ar fi principiul devoluţiei. Aceste campanie concertată se înscrie unei campanie electorală, mai mulţi actori încearcă să se pună pe lângă Rusia.  

(21.30) Ideea lui Vladimir Voronin despre o ipotetică republică transnistreană are priză şi la Comrat. Başkanul Formuzal îşi doreşte şi el ceva similar pentru unitatea teritorială administrativă. Liderul administraţiei crede că regiunea s-ar descurca fără sprijinul de la Chişinău, care asigură mai mult de jumătate din bugetul local.

În acelaşi timp, ideea unui statut special pentru regiunea separatistă a fost reiterată de şeful diplomaţiei ruseşti în timpul discuţiei cu ministrul de externe de la Chişinău, Natalia Gherman. Cine nu doarme de grija federalizării Republicii? Cum trebuie privit mesajul lui Serghei Lavrov?

Aceste subiecte vor fi discutate la Fabrika. Invitaţii lui Alexei Lung sunt: directorul Institutului Economie de Piaţă Roman Chircă, directorul adjunct al Institutului de Integrare Europeană Victor Juc, comentatorul politic Roman Mihăeş, politologul Vasile Croitoru.