Orice popor trăieşte prin tradiţiile sale, din care-şi hrăneşte rădăcinile indiferent pe unde i se risipesc oamenii. Uneori, ai surpriza să întâlneşti mici comunităţi etnice care, izolate de exerciţiul propriei limbi şi culturi în ţara de baştină, îşi păstrează cu sfinţenie datinile. Vă invităm să-i cunoaşteţi pe ruşii urmaşi ai răzvrătiţilor de acum două secole.

Saşa şi Nataşa tocmai şi-au oficiat căsătoria. Ceremonialul însă pare venit din alt secol. Aşa şi este. Un ritual care are cel puţin 200 de ani, fiindcă atunci s-au stabilit aici, la Pocrovca, străbunicii lor.

Oamenii din satele vecine i-au poreclit caţapi pe ruşii din Pocrovca, din cauza bărbilor lungi.

"Religia nu permite să te atingi de barbă", spune Ivan.

Aceeaşi religie le impune şi un mod special de a ţine degetele când se închină.

Aceştia sunt rascolnici, membrii unei comunităţi de ruşi care acum două secole s-au răzvrătit faţă de reformele patriarhului Nikon al Moscovei. Îşi spun ruşi de rit vechi şi obiceiurile lor par aproape ciudate.

Femeile, indiferent de vârstă, poartă obligatoriu basma la biserică. "Da, se prinde cu un bold. Asta înseamnă că împărtăşeşti religia de rit vechi", a menţionat o doamnă.

Şi tot femeile poartă neapărat pe sub basma un fel de căciuliţă pe care nu o scot decât atunci când fac baie. "Se numeşte "kicika". Este un fel de căciuliţă pe care o poartă doar femeile căsătorite".

În schimb, bărbaţii nu-şi bagă cămăşa în pantaloni şi, obligatoriu, poartă un brâu al cărui rol nu este doar estetic. "Aşa e tradiţia, cingătoarea te protejează. Rugăciunile îţi protejează sufletul, iar cingătoarea, trupul", spune Maria.

Tradiţia cere ca uşa bisericii să nu fie deschisă pentru cei din afara comunităţii. În trecut, regula era şi mai restrictivă. "Cu ceva timp în urmă, nimeni de aici nu primea în casă oameni de altă confesiune. Nici apă din fântână nu le dădeam să bea", a adăugat Maria.

Lucrurile s-au mai schimbat şi azi, cu puţin noroc poţi fi invitat şi la ceai. Ceai dintr-un samovar ca pe vremuri. "Pui în el cărbune, dacă începe să se stingă, iei o ciubotă", a spus un bărbat.

La Pocrovca, ceaiul se toarnă în pahare dar îl sorbi din farfurioare. Fără zahăr, fiindcă e însoţit de bomboane sau dulceaţă. Este doar o piesă din mecanismul obiceiurilor împletite cu credinţa, care explică unitatea acestor oameni ataşaţi de satul lor.