Merg să salveze vieţi omeneşti, dar uneori se expun chiar ei riscului. Este vorba despre medicii de la Urgenţă, care în unele cazuri ajung să fie atacaţi de pacienţi sau rudele acestora. Zilnic, numai în nordul ţării sunt înregistrate câte trei cazuri de agresiune verbală sau fizică a doctorilor de la Urgenţă.

Medicii de la Spitalul de Urgenţă din Capitală susţin că îşi riscă viaţa de fiecare dată când merg să acorde ajutor medical.

"O domnişoară şi-a tăiat venele, noi am plecat acolo. Până la urma şi-a dat acordul să meargă la spital, a mers şi prietenul ei. A scos în acest moment arma, mi-a pus-o la burta mea şi a spus: te crezi mare, te împuşc", povesteşte asistentul medical de la Spitalul de Urgenţă Chişinău Iulian Spancioc.

De obicei, agresorii medicilor sunt persoanele în stare de ebrietate sau cu maladii psihice.

"La locul solicitării a fost depistată o persoană în stare de ebrietate, agresivă care m-a lovit. Am fost nevoit să chem organele de forţă", a precizat asistentul medical Ion Buciuşcanu.

Nu întotdeauna salvatorii de vieţi omeneşti sunt întâmpinaţi cu braţele deschise de cei care au solicitat asistenţă medicală.

"La o pacientă cu urgenţă hipertensivă am fost agresat de către soţ care era în stare de ebrietate. Peste 2-3 minute a venit feciorul cu nora şi chiar m-a agresat fizic. Eu am depus cerere la Poliţie, dar totuşi nu s-au luat măsuri", spune medicul de la Staţia Zonală Nord de Asistenţă Medicală Urgentă Valeriu Brighidin.

În aceste condiţii, şoferii de ambulanţe îndeplinesc şi funcţia de bodyguard.

"Lume este multă, iar tu eşti singur. Fiecare începe să strige, se apropie de maşină şi trebuie să-i îndepărtăm. Când îi alungi, începe totul", a menţionat şoferul de ambulanţă de la Staţia Zonală Nord Garii Petrov.

 Potrivit conducerii Spitalului de Urgenţă din Chişinău, doar în Capitală sunt înregistrate nu mai puţin 70 de astfel de cazuri pe an. Cele mai multe cazuri de agresiune verbală sau fizică asupra medicilor de urgenţă sunt înregistrate în nordul ţării - câte trei pe zi. La sud, anual sunt înregistrate aproximativ 150 de astfel de cazuri.

În aceste condiţii, doctorii propun să le fie oferiţi însoţitori sau să le fie oferit dreptul de port-armă, în scop de autoapărare.