Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei rămân în vigoare, deocamdată. Ambasadorii celor 28 de state, reuniţi la Bruxelles, au lăudat progresele din estul Ucrainei şi au făcut apel la respectarea armistiţiului. De asemenea, oficialii iau în calcul diminuarea sau suspendarea măsurilor punitive, dacă situaţia din teren va permite acest lucru. Între timp, Kievul şi Moscova au pornit un război al dosarelor penale.

Procuratura Generală de la Kiev a declanşat o urmărire penală împotriva Comitetului de Anchetă al Rusiei, o structură ce i se supune direct preşedintelui Vladimir Putin. Kievul acuză instituţia de ingerinţă ilegală în treburile interne ale structurilor de forţă şi ale armatei ucrainene. Potrivit procurorilor, această implicare ar avea drept scop acordarea asistenţei grupurilor teroriste din Doneţk şi Lugansk.

De cealaltă parte, Comitetul de Anchetă de la Moscova a lansat o procedură penală pentru acte de genocid împotriva populaţiilor rusofone din estul Ucrainei. Rusia acuză persoane neidentificate din conducerea politică şi militară a Ucrainei şi din formaţiunea "Sectorul de Dreapta" că au dispus exterminarea vorbitorilor de limbă rusă.

"Reprezentanţi din conducerea politică şi militară a Ucrainei au dat ordine ce aveau drept scop distrugerea populaţiei vorbitoare de limbă rusă. Aceste acţiuni contravin nu doar legislaţiei Rusiei, dar şi dreptului internaţional", a spus purtătorul de cuvânt al Comitetului de Anchetă din Rusia, Vladmir Markin.

Conform datelor Naţiunilor Unite, confruntările armate din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 3.200 de oameni. Aproximativ 600.000 de oameni s-au refugiat din zona de conflict.